Catina alba

in camara Hofigal natura si sanatate nr. 34 / 2012

Natura nu minte niciodataMihai Eminescu

Oferta

Va invit

www.oamenifostisaucaresunt.blogspot.com

www.proanpoem.blogspot.com

www.angelproorocupictor.blogspot.com

Catinologie-Introducere

MOTO: „Natura! Suntem înconjuraţi de ea, îmbrăţişaţi de ea – imposibil să scăpăm de îmbrăţişarea ei, imposibil să pătrundem mai adânc în tainele ei… Creează forme mereu noi. Ce există acum n-a mai existat niciodată mai înainte. Ceea ce a existat e de domeniul trecutului, totul este nou şi în acelaşi timp vechi… Trăim în mijlocul naturii şi totuşi suntem străini de ea. Ne vorbeşte continuu dar nu-şi trădează secretul faţă de noi. Acţionăm în permanenţă asupra ei dar nu avem nici o putere…

Clădeşte mereu, dărâmă mereu dar atelierul ei nu poate fi găsit.”

                                                            W. Goethe – Fragment asupra naturii

INTRODUCERE

Cu toate că am ajuns în mileniul al III - lea şi ţara noastră beneficiază de condiţii naturale deosebite, noi românii ne aflăm într-o criză profundă pentru a cărei rezolvare este necesară o schimbare radicală a concepţiilor în toate domeniile de activitate. În acest sens se impune reconsiderarea unor specii din flora spontană care pot deveni resurse importante pentru economie şi mediul ambiant.

            Situaţia pe plan mondial este şi ea critică, de aceea “Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul Înconjurător şi Dezvoltarea” de la Rio de Janeiro a abordat problemele deşertificării şi a avut ca urmare adoptarea la Paris, la 17 iunie 1994 a ”Convenţiei privind combaterea deşertificării” intrată în vigoare la 26 decembrie 1994.

            În România, Legea nr. 451 din 8 iulie 2004 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, stipulează că statele membre ale Consiliului Europei, definesc o serie de principii care stau la baza politicii referitoare la mediul ambiant reprezentat de peisaj:

    - scopul Consiliului Europei este de a realiza o mai bună cooperare între membrii săi în vederea protejării şi promovării idealurilor şi principiilor care constituie patrimoniul lor comun şi că acest scop este atins, în particular, prin acorduri în domeniul economic şi social;

    - se impune o dezvoltare durabilă bazată pe o relaţie echitabilă şi armonioasă între necesităţile sociale, activităţile economice şi mediu;

    - peisajul participă într-o manieră importantă la interesul general în ceea ce priveşte domeniile: cultural, ecologic, de mediu şi social şi constituie o resursă favorabilă pentru activitatea economică, ale cărui protecţie, management şi amenajare corespunzătoare contribuie la crearea de locuri de muncă;

    - peisajul contribuie la formarea culturilor locale şi că acesta este o componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural european, contribuind la bunăstarea umană şi la consolidarea identităţii europene;

   - peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spaţii recunoscute ca fiind de o frumuseţe deosebită, precum şi în cele obişnuite;

   - evoluţiile tehnicilor de producţie agricolă, silvică, industrială şi minieră şi politicile în materie de amenajare a teritoriului, urbanism, transport, infrastructură, turism şi agrement, precum şi schimbările economice mondiale continuă în multe cazuri să accelereze transformarea peisajelor;

    - există o voinţă publică de a se bucura de o calitate crescută a peisajelor şi să joace un rol activ în transformarea lor;

    - peisajul este un element esenţial al bunăstării sociale şi individuale şi că protecţia, managementul şi amenajarea acestuia implică drepturi şi responsabilităţi pentru fiecare;

    - sursele legale existente la nivel internaţional în domeniul protecţiei şi managementului patrimoniului natural şi cultural, de amenajarea teritoriului, de autonomia locală şi cooperarea transfrontieră, sunt legate în special de Convenţia privind protecţia habitatelor naturale şi a vieţii sălbatice din Europa (Berna, 19 septembrie 1979), Convenţia privind protecţia patrimoniului arhitectural european (Granada, 3 octombrie 1985), Convenţia europeană privind protecţia patrimoniului arhitectural european (revizuită) (La Valletta, 16 ianuarie 1992), Convenţia-cadru europeană privind cooperarea transfrontieră a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale (Madrid, 21 mai 1980) şi de protocoalele adiţionale la aceasta, Carta europeană a autonomiei locale (Strasbourg, 15 octombrie 1985), Convenţia privind diversitatea biologică (Rio, 5 iunie 1992), Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural (Paris, 16 noiembrie 1972) şi de Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie pe probleme de mediu (Aarhus, 25 iunie 1998);

   - diversitatea şi calitatea peisajelor europene constituie o resursă comună pentru protecţia, managementul şi amenajarea cărora este necesară cooperarea.

    Există cadrul legal internaţional pentru ca să să instituie un instrument nou, consacrat în mod exclusiv protecţiei, managementului şi amenajării tuturor peisajelor europene.

    Obiectivele sunt: promovarea protecţiei peisajelor, managementul şi amenajarea acestora şi organizarea cooperării europene în acest domeniu.

Cătina albă poate deveni soluţia României pentru a ajunge la rezolvarea amenajării peisagistice, în condiţiile obţinerii de venituri substanţiale care pot fi o rezolvare a actualei crize din agricultura românească.

Un aspect îmbucurător din legislaţia românească este faptul că se acordă din ce în ce mai multă atenţie cătinei, un exemplu îl găsim în Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1198 din 25.11.2005 pentru actualizarea anexelor 2,3,4 şi 5 la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 236 din 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei ălbatice, aprobată prin Legea nr. 462 din 2001.

Astfel la cod 2160 figurează „Dune cu Hippophae rhamnoides L.”

Pentru soluţionarea aspectelor semnalate mai sus lucrarea de faţă urmăreşte prezentarea realizărilor de până acum în cercetarea privind cătina albă şi propuneri concrete pentru ca această specie să devină o importantă resursă pentru protecţia mediului şi economia sănătăţii umane.

În vederea valorificării resurselor naturale ale României în perioada postbelică s-au întreprins cercetări asupra arbustului fructifer Hippophae rhamnoides L. (cătina albă). Interesul de atunci şi de acum pentru acest arbust se datorează următoarelor însuşiri extrem de valoroase:

- fixator si consolidator al terenurilor celor mai degradate datorită capacitaţii mari de drajonare;

- este o plantă pionieră deoarece ameliorează solul prin capacitatea de a asimila azotul atmosferic direct prin bacterii simbionte situate în rădăcini;

- fructele conţin numeroase vitamine valoroase, astfel cătina albă are de două ori mai multă vitamina C decât măceşele, cunoscute anterior  ca cele mai bogate în această vitamină. Conţinutul în carotină (provitamina A), acidul citric şi manită este mai mare de 10 -15 ori decât la lămâie (550 – 900 mg la 100 g suc);

- vitamina E care revitalizează organismul uman se găseşte în uleiul de cătină într-o cantitate mai mare (200 mg %) decât la toate speciile pomicole şi mai mult decât în soia (120 mg %), porumb (100 mg %) şi floarea soarelui (100 mg %);

- în fructe se mai găsesc vitaminele P, B1, B2, A, K, F, etc. Vitamina F apără celulele umane contra cancerului şi iradiaţiilor;

- vindecarea rănilor este grăbită de uleiul fructelor de cătină;

- în fructele de cătină s-au identificat 15 microelemente ( fier, mangan, bor, aluminiu, titan, etc. );

- din fructe se pot obţine numeroase produse alimentare: suc, vin, gem asociat cu cireşe şi prune, unt, etc.;

- in industria farmaceutica s-au preparat numeroase medicamente pentru vindecarea ţesuturilor iradiate, boli de stomac şi ca narcotic;

- plantele de cătină au o mare valoare decorativa datorita contrastului culorii albicioase a plantei precum şi a culorii portocalii a fructelor, cu verdele închis al coniferelor;

- cu plantele de cătină alba se înfiinţează garduri vii impenetrabile pentru livezi, care le apără de infiltraţiile iepurilor;

- la marginea însorita a perdelelor de protecţie se recomandă a se planta cătina albă;

- este folosită în gospodărie pentru colorarea în galben a lânii şi a pânzeturilor.

          

„Din cele mai vechi timpuri omul a avut preocupări deosebite pentru a pătrunde în tainele vieţii plantelor. Le-au fost studiate structura, morfologia, fiziologia, ecologia şi evoluţia şi o dată cu acestea utilitatea. Secretul vieţii lor, intimitatea proceselor biochimice desfăşurate la nivelul celular şi subcelular, în contextul organismului ca întreg, au fost în mare parte dezlegate dar au mai rămas încă necunoscute pe care omul le poate elucida printr-o constantă perseverenţă şi exigentă preocupare. Se cunoaşte astăzi că viaţa tuturor animalelor şi a omului depinde de existenţa plantelor, guvernând legi severe şi exacte ale echilibrului biologic. Ele sunt singurele capabile să transforme materia anorganică în materie organică , purifică aerul de bioxidul de carbon şi îl improspătează cu oxigen, absolut necesar respiratiei lor , animalelor şi omului , servesc ca hrană pentru animalele fitogene şi om , sunt materie primă pentru multe procese tehnologice industriale...Multe specii de plante sunt folosite la amenajarea parcurilor, scuarurilor, grădinilor publice ce servesc drept spaţii de odihnă şi destindere... frumuseţea şi varietatea florilor ...coloritul contrastant al frunzelor...înobilează sufletul uman cu gingăşie”.

Acest citat din introducerea la enciclopedia dedicată plantelor de Constantin Pârvu, „Universul plantelor” (220), pentru a demonstra că practic toate avantajele plantelor în general le putem obţine de la specia care face obiectul acestei lucrări, cătina albă.

De la La Paz

Am primit invitatia de a privi imagini din 7 orase mari ale lumii, transmisa cu multa mandrie de la un coleg bolivian in ale catinei, el mai norocos a participat la infiintarea unor plantatii antierozionale si de productie in zona Amazonului. Din cele 7 orase este vorba, normal si de La Paz, ce nume semnificativ azi. Oricum nasii orasului numai pace nu le-au adus stramosilor prietenului meu dar istoria nu se poate schimba, se poate falsifica, romanta, ea doar ne poate invata cum nu e bine, cum nu trebuie sa mai fie.... oare... Dar pentru catina, bolivienii au schimbat harta arealului natural, impreuna cu parteneri chinezi apara folosind catina alba marele fluviu care le strabate tara precum chinezii Fluviul Galben. Noi ramanem cu hotii care ne conduc si saga hotiilor lor in tot ce misca pe la noi... Tot asa si iar asa!

Brebu 2012

Conimed