La Multi Ani 2018!

Din China catre toti cu cele mai bune urari si ganduri de la mine!

Melissim

Catina cu miere

Deja in restaurant !

O brad

ecologic...

Revista Magazin nr. 40 (2913) din 3 octombrie 2013

Strategie franta

10-20 de ani este perioada in care se crea un soi de pomi.

O strategie pentru perioada de pana in 2010 este cuprinsa in aceasta carte. Din pacate situatia de acum in Romania este catastrofala. Am taiat craca de sub picioarele noastre dar iata ca fierastraul menit sa ne distruga ajunge la mii de kilometri. Minunile create de mintea unor genii ajunse pe mana unor oameni de nimic dar care conduc omenirea duc incet dar sigur la catastrofe. S-a distrus voit cercetarea in Romania. Ce avem, o tara cu cateva plantatii mai moderne, majoritatea suprafetei e cu terenuri parloaga, o zona imensa urbana si preurbana construita haotic. Din pacate nu e suficient pentru unii ca au pastrat ele ce trebuie in ecosistemele nationale. Putem sa Ii spunem Dumnezeu, natura, oricum ceva pedepseste si pedeapsa e ingrozitoare... incendii, inundatii, cutremure, cancer, iata ce a creat politica ultimilor 25 de ani. Zeul ban, placerea injosirii unora sunt mize prostesti. Poate in ultimul ceas vom fi lasati in pace sa recladim ecosistemul romanesc dupa modelele si metodele elaborate de savantii nostri nu de directive date si puse orbeste in aplicare de politruci. E si asa foarte tarziu...

Vanzarea materialului saditor prin Super Market-uri a distrus fondul genetic, tezaurul nostru national... 

Lost Eden

This paradise of sea buck thorn from these images does not exist now. The absurd and profitable hydro-logical "improvement" of some Romanian rivers (when in Germany for example the rivers are in their natural stare), means in Campina (Romania) in this case like in hundreds of other places, the destruction of hundreds of hectares of natural Biosystems with important role in maintaining of soil and climatic normal parameters... 

This is the real motive of global climacteric changes. Not the only but in combination with others destroying actions in actual times of the reckless policy for profits, wild and barbarous obtained in Romania and in other parts of the world.

Corcodusul

V. Sonea este un nume de referinta al stiintelor agronomice romanesti. In 1957 aparea la Editura Academiei RPR, monografia Mirobolanul (Corcodusul).

Din nefericire ca si visinul turcesc (din aceeasi specie) corcodusul a fost tratat doar ca o specie pretabila si valoroasa ca portaltoi. 

In comuna Clejani judetul Giurgiu si nu numai am intalnit varietati cu fructe foarte mari, aroma si consistenta in general a fructelor fiind cel putin pentru mine preferabile mai ales la compoturi. Sunt mandru ca am contribuit cu lucrarea de diploma la extinderea ariei de cercetare privind speciile pomicole valoroase, in haosul de acum cand tezele de doctorat si lucrarile stiintifice sunt "studiate" pe salarii grele de specialisti in scopul aflarii daca sunt plagiate sau nu... Tezaurul stiintific romanesc, ramane cu tot efortul de a distruge ce e valoros, si ca intotdeauna natura schilodita de data aceasta de un om nemaipomenit de dement dar puternic va aduce ziua cand toata aceasta era intunecata dominata de informatii inutile si fapte distructive va lasa in urma o lum care va trebui sa caute pentru supravietuire ce este cu adevarat important precum aceste cercetari minutioase si valoroase ale agronomilor romani din trecut.
Pe FB am prezentat: Corcodusul o specie ignorata astazi raspuns: Gabriela Negacinschi - (Italia) Nuuu. Eu gasesc pe aici si culeg ca o capra. Le-am facut si bors acrit cu corcoduse. Italienii le zic rusticane. Am vazut lume care le culege, dar putini recunosc ca le manca, mai putini le mananca si acum. Chiar si ai nostri uità ca aveau curtile pline. Globaluzare? Puturosenie? Prefera fructele si legumele cat mai mari. Sa cumperi portocale in August cand sunt coapte aproape toate fructele pamantului, e strigator la cer.

Servicii ISA

Oferta germana

Sanddorn Gbr

De ce e cum e?

Birocrati, politicieni, politruci, „experti” politici si mari „specialisti” ai zilei lupta din toti rarunchii ca sa apere Pamantul de dezastru. Dezastrul e adus chiar de capitalismul turbat datorita caruia toata liota asta de nemernici mananca o paine, vorba vine, mananca banii pamantenilor facand cu totul altceva decat se vaicaresc ca fac si totodata aparand interesele celor care ii au ca slugi distrugand ora de ora, zi de zi ce mai e pe Planeta Albastra. De fapt era normal verde cu albastrul marilor si oceanelor totul albastrit de ozon si ce mai compunea atmosfera ei de alta data... dar in curand va fi galbejita ca in bolnav de icter. Cine e de vina, evident Ceausescu !

Da, am luat la conspectat un manual abia tiparit cand eram student, lucrare coordonata de Ion Ceausescu, scrisa de Mircea Balasa, de fostul meu profesor un mare specialist Valentin Voican, Petre Savitchi, Grigore Radu si Nistor Stan. Ca referent stiintific fiind decanul Facultatii de Horticultura cand eram student Elena Florescu, deci gurile rele au ce comenta... Lucrarea aparuta la Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1980 este Legumicultura Generala si Speciala. Acolo exista un Capitol 5 Ecologia plantelor legumicole scris chiar de fostul meu profesor din pacate plecat dintre noi (pag. 150-214)

Cei care cred ca agricultura si fotbalul pot fi facute de oricine se insala. Si rezultatul dupa peste 25 de ani de aplicare a acestui slogan se vede...

Pe scurt autorul arata in subcapitole speciale ca plantele in general, deci si cele legumicole depind de caldura, lumina, aer si gaze, sol si hrana ( elemente nutritive) si evident de apa.

Un papa a numit Romania Gradina Maicii Domnului, invidios se pare. Daca am compara datele din anii 70 care au fost utilizate in lucrare si ce e azi, chiar zilele acestea, putem fi deplin edificati. Au reusit nemernicii poate nestiutori ajunsi diriguitori sa ne transforme din gradina in iad. La puzderia de informatii despre cu cine s-au mai incurcat VIP-urile de carton, advertising-ul criminal ca si armele desfasurate peste tot, ce ar mai interesa pe cineva ca fotosinteza si respiratia plantelor depind de temperatura habitatului respectiv, ca fiecare fenofaza a dezvoltarii plantei are un interval optim de temperatura, extremele duc la ce mancam azi uneori produse frumoase pe dinafara dar verzoase si de nemancat pe dinauntru. Lumina si compozitia ei au de asemenea efecte in functie de un interval optim si produce aceleasi daune daca nu corespunde cerintelor plantei. Aerul si gazele (oxigenul, bioxidul de carbon, amoniacul) sunt in aceeasi interelatie cu calitatea productiei. Solul de fapt majoritatea azi parloaga in asteptarea investitorilor, nutritia facuta fara discernamant de afecteaza pana si apa freatica. Apa e poate cred eu principala cauza a transformarii in iad. Au venit venetici care au denigrat ce facusera atatia specialisti de valoare ca e o mare risipa cu irigarea prin aspersie. S-a furat totul ca daca nu era eficient macar sa profite smecherii sa faca o mica chiverniseala din distrugerea muncii unui popor timp de zeci de ani. Acuma toti plang ca nu avem irigatii!! Soiurile folosite de producatorii traditionali sunt ”romanesti” dar aduse de aiurea ca sa se preteze la irigarea prin picurare! Serele de hectare intregi de la Isalnita spre exemplu sunt acum amintire. Efectul lor de fata morgana cand le priveai din tren e dus ca si productiile. Ei bine nu stiu daca intuitiv sau in urma unor cercetari masa de vapori care se „irosea” conform groparilor agriculturii romanesti tinea locul padurilor care de pe la 1850 o data cu Comisia Dunarii si cu intreprinzatorii acelor vremi care tineau taranii in mizerie crunta au luat drumul pe plute intai pe Siret si Bistrita apoi pe Dunare spre santierele care au construit caile ferate care au impanzit atunci Europa. Asa prin abia acum vizibila imagine a romanului care si-a taiat la propriu si la figurat prin capitalistii verosi care se lauda azi marii istorici ca stabileau pretul cerealelor am ajuns cu lovitura data aspersiei la ce avem azi: climat nebun, legume fara gust, chiar daca sunt „romanesti”, terenuri parloaga si pe langa soselele cu milioane de masini aceste parloage sunt in asteptarea a ce va sa vina. Parloaga e si terenul de langa market-uri, ambasade, banci ca doar nu mai conteaza impresia de care, citeam candva ca iarba intretinuta in jur emana prosperitate si incredere pentru cel care urma sa fie sau era client. A fost o data deci un meleag de basm, cu apa la discretia insetatului, cu oameni oropsiti de istoria la rascruce de imperii dar harnici si ospitalieri unde si cu ajutor de somaj veneau la recreere vest germani, italieni, francezi, unii familisti sau pensionari altii aburitori de tinere pentru care munca era o rusine. Acum e cum e. Am reusit sa va explic citand un pic din Ceausescu si Elena si multi alti oameni de stiinta valorosi candva de ce e cum e?    

Scurt istoric

In 1982 la cercul de pomicultura al IANB Bucuresti, in calitate de studenti domnul profesor Cepoiu Nicolae ne-a prezentat o preocupare noua la acea vreme in sensul introducerii in cadrul plantatiilor pomicole a unor specii valoroase care nu au beneficiat de atentie din partea specialistilor pana atunci. Era si catina printre ele.

Am aderat la aceasta idee, in acest sens am abordat in cadrul lucrarii de diploma o specie utilizata ca portaltoi, visinul turcesc studiat de mine in zona de nord a Dobrogei, aratand se pare fara alte efecte ulterioare multiplele avantaje pe care le poate oferi tratat ca o eventuala planta in culturi pomicole de sine statator nu ca portaltoi.

Prezint mai jos manualul de pomicultura in care domnul profesor Cireasa Victor a prezentat catina pentru prima data ca specie pomicola.

Aceasta tratare deosebita a speciei nu este fara urmari, acum doi dintre principalii producatori de fructe si material saditor sunt fosti studenti la Institutului Agronomic Iasi care au urmat calea deschisa de profesorul lor de pomicultura domnul profesor Cireasa Victor.

Un alt producator de material saditor si fructe de catina este tot unul din fostii studenti ai domnului profesor Cireasa Victor:

S.C. Fructex S.A.
Calea Romanului, 237 Bacau, Romania
Telefon: 
(+4)0728.074.471 
(+4)0728.074.470 

Fax: 
(+4)0334.414.460 

Email: 
fructex_sa@yahoo.com

In spiritul liniei trasate in anii 80 institutia principala in domeniul pomiculturii a beneficiat de aportul unor oameni de valoare care si-au dedicat viata catinei albe, rezultatele muncii lor si a celor formati de ei.

ICDP PITEŞTI - MĂRĂCINENI

ADRESĂ: 
Localitatea Mărăcineni, str. Mărului nr. 402, Cod 117450, jud. Argeş 
Căsută poştală: Piteşti OP-1, CP -73, Cod 110006

Telefoane:

DIRECTOR GENERAL - MIHAIL COMAN: +40 248 27 82 92
DIRECTOR ŞTIINŢIFIC - DORIN SUMEDREA: +40 248 27 85 19
DIRECTOR TEHNIC - RĂZVAN POPESCU: +40 248 27 88 89 
CONTABIL ŞEF - ALEXANDRINA BEBU: +40 248 27 89 85
CENTRALĂ: +40 248 27 80 66; +40 248 27 83 99
Fax: +40 248 27 84 77

FERMA NR. 2 Maracineni, Pepinieră pomicolă: +40 248 27 83 98
FERMA NR. 3 COLIBASI, Producţie fructe (măr, prun): +40 248 26 04 00
MAGAZIN – NEDELCU IULIANA: +40 248 27 83 98

Email: office@icdp-pitesti.ro

Punct de vedere dendrofloricol

În Dicţionar dendrofloricol dr. ing. Milea Preda prezintă:

Hippophae L., cătina albă, cătina de râu, fam. Eleagnacee, gen originar din Asia şi Europa, 2 specii, plante dioice, flori mici, nesemnificative, perigonul cu 2 foliole, 4 stamine, frunze înguste.

Hippophae rhamnoides L. specie care înfloreşte primăvara, flori mici, apar înaintea înfrunzirii, galben verzi, nesemnificative, fructul, bacă falsă, globuloasă, cărnoasă, galbenă portocaliu, rămâne iarna pe ramuri, frunze linear lanceolate, argintii, alterne, peţiolate, cu marginea întreagă. Arbust sau arbore de talie mică, cca. 6 m. înălţime, alburiu, foarte ramificat. Lujeri cenuşiu argintii, spinoşi, păroşi, cei laterali puternic spinoşi.

Folosire: apreciat ca arbust decorativ pentru coloritul frunzelor şi al fructelor care rămân pe ramuri până în primăvară. Se plantează în grupuri sau se foloseşte pentru garduri vii (căci suportă tăiatul) şi la fixarea taluzurilor deoarece drajonează şi lăstăreşte viguros). Ramurile cu fructele sale frumoase servesc la aranjarea vaselor în vitrine şi holuri.

Înmulţire: prin seminţe, imediat după recoltare sau primăvara, după o stratificare de 3 luni, prin marcotaj după muşuroire, prin butaşi, folosind lujerii lignificaţi şi prin drajoni.

Lucrari privind catina alba

BIBLIOGRAFIE

1.     Abortieva D. - Acţiunea combinată a preparatelor citostatice şi uleiului de cătină asupra     creşterii sarconomului M-I la şoareci Lect. TSR, Mokslu, Akad. Darb., 1974, nr.3, pag. 171.

2.     Abortieva D. -  Efectul combinat al citostaticelor şi uleiului de cătină asupra creşterii sarconomului M-I şi evaluarea hematologică şi biochimică 2 Hisphan. Lect. TSR, Mokslu, Akad. Darb., 1975, nr.1, pag. 167-171.

3.     W. Adler, K. Oswald, R. Fischer Excursionsflora von Ostereich, Eugen Ulmer GmbH&Co, 1994.

4.     Akkermans A.D.L., Roelofsen, W., Bloom J., Hussdanell K., Harkink R., - Utilization of carbon and nitrogen compounds of Frankia in synthetic media and in root nodules of Alnus glutinosa, Hippophae rhamnoides and Datisca cannabina. Can. J. Bot., 1983, nr. 61, pag. 2793-2800.

5.     Akkulinin I.A. - Using sea buckthorn oil in treating burns. Sov. Med. 1958, nr. 11, pag. 137 – 138.

6.     Alecu I., Merce E., Pană D., Sâmbotin L., Ciurea I.,Bold I.,Dobrescu N. - Management în agricultură Editura Ceres 1997.

7.     Alexan M., colab. - Flora medicinală a României vol. I şi II Editura Ceres 1992.

8.     Alexandriu - Peiulescu M., Popescu H. Plantele medicinale în terapia modernă Editura Ceres Bucureşti 1978

9.     Ambaye R. I., - Examinarea chimică a Hippophae salicifolia Indian Journ. Pharm. 1972, vol. XXXII, nr. 5, pag. 130 – 132.

10. Andrei M. Paraschiv M. R. Microtehnica botanică, Editura Niculescu 1997

11. Anghel Gh., colab . - Geobotanica Editura Ceres 1971.

12. Aslanov S., Uleiul din pulpa de cătină albă Him. Prir. Soiedin 1979, nr.5, pag. 652.

13. Aslanov S., Acidul ursolic din Hippophae rhamnoides  Him. Prir. Soiedin 1979, nr.6, pag. 808.

14. Aslanov S., Restitelnie resursî vol.XVII Editura Nauka, Leningrad, 1982

15. Baicu T. Tratarea seminţelor împotriva bolilor şi dăunătorilor Editura Ceres Bucureşti 1971

16. Bailly R.J., Stănescu P. Alunecări de terenuri prevenire şi combatere Editura Ceres 1971

17. Barbos I., colab. Produse farmaceutice din plante realizate la Biofarm în etapa actuală şi în perspectivă lucrările simpozionului „Oltenia Medicală” 1984 Craiova 2 - 3 iunie.

18. Barbos I., Brad I. – Produse medicamentoase noi obţinute din fructe de Hippophae rhamnoides. Lucrările Simpozionului „Plante medicinale – realizări şi perspective” Piatra Neamţ 1986, 17 – 18 octombrie.

19. Barbos I., Brad I. Mogoş Ş. – Influenţa α - tocoferolului şi a butiril -  hidroxi - anisolului asupra conservării uleiului de Hippophae rhamnoides. Lucrările Simpozionului „Plante medicinale – realizări şi perspective” Piatra Neamţ 1986, 17 – 18 octombrie.

20. Bartenev V.D., 1983 – Problema recoltării mecanizate a cătinei, Sadvo nr. 12.

21.  Bastian H. colab. Ullstein Lexicon der Pflanzen welt, Verlag Ullstein GMBH, Franffurt/M-Berlin-Wien, 1973

22. Bazarova A. – Cătina – remediu medicamentos în medicina tibetană Rastit. Resursa, 1978, vol. XIV, nr. 1.

23. Bâlteanu Gh., Bârnaure V., Miclea E., Negrilă A., Bălaşa M., Oprea D. Memorator pentru producţia vegetală editura Agro – Silvică 1966

24. Bârca C., - Botanica farmaceutică I.M.F. Iaşi 1976.

25. Bejan D., - Nume româneşti de plante Ed. Dacia Cluj-Napoca 1991.

26. Beldeanu C. E. – Cercetări privind creşterea fructelor de cătină albă (Hippophae rhamnoides L. ) Bul. Univ. Braşov, 1972, vol. XIV, ser. B Ec. forestieră, pag. 147 – 163.

27. Beldeanu B. – Cercetări privind fructificarea şi proprietăţile unor produse primare obţinute din fructe de cătină albă (Hippophae rhamnoides L. ) Universitatea din Braşov, Facultatea de silvicultură şi exploatarea pădurilor, Teză de doctorat 1975.

28. Beldeanu B. Cercetări privind producţia de fructe pe un exemplar de cătină albă, Revista Pădurilor nr.3, 1974.

29. Beldie Al. Flora României, determinator ilustrat al plantelor vasculare, vol. I, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1977.

30. Beneşiu I., Materii prime vegetale pentru prelucrarea industrială şi casnică Editura Ceres 1983.

31. Berca M. - Strategii pentru protecţia mediului şi gestiunea resurselor Editura Grand 1998.

32. Berca M. - Teoria gestiunii mediului şi a resurselor naturale Editura Grand 1998

33. Berca M. Ecologie generală şi protecţia mediului Editura Ceres 2000.

34. Berca M. – Teorii şi strategii pentru protecţia mediului Bucureşti 2002

35. Berca M. teorie şi practică în biotehnologii genetice Editura Ceres 2005

36. Berdof F., Grigorescu A., Marchidan A. Valorificarea în scop alimentar a fructelor de cătină albă C.L.F. I.C.V.L.F. 1977, nr. 28.

37. Bernath J., Foldesi D., Sea buckthorn (Hippophae rhamnoides L.) a promising new medicinal and food crop J. Herbs Spices Med. Plants, 1992, nr. 1, pag. 27 – 35.

38. Bivolaru G. Enciclopedia naturistă a vitaminelor Editura Shambala 2003

39. Bodea C., Brad I., Tamaş V., Neamţu G. – Variaţia conţinutului de carotenoizi în funcţie de zona şi momentul recoltării fructelor de cătină, Lucrările Simpozionului “ Zilele biochimiei clujene “ 21 noiembrie 1997, Cluj.

40. Bojor O. Pledoarie pentru o viaţă lungă Editura Paco 1998

41. Bojor O., Alexan M. - Plantele medicinale – izvor de sănătate, Editura Ceres 1981.

42. Bojor O., Alexan M. Plantele medicinale şi aromatice de la A la Z Editura Recoop, bucureşti Ed. I –VI 1982 – 1999

43. Bojor O.,Perianu C. Pledoarie pentru viaţă lungă Ed. Fiat lux, 2003.

44. Bojor O. Ghidul plantelor medicinale şi aromatice de la A la Z Ed. Fiat lux, 2003.

45. Bojor O., Popescu O. Fitoterapie tradiţională şi modernă, Ed. Fiat lux, 2001, 2003.

46. Bojor O., Popescu O. Miracolele terapeutice ale plantelor Editura Edimpex Speranţa Bucureşti 1993

47. Bojor O., Terapie naturală. Fitoterapie – Apiterapie – Dietoterapie – Fitobalneologie, Editura Ulpia Traiana Bucureşti 1997

48. Bojor O., Chiţimia E., Mateescu C. Medicina şi terapia naturală vol. I şi II, Editura Ulpia Traiana Bucureşti 1998

49. Boldor O., Trifu M., Raianu O. Fiziologia plantelor Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1981

50. Borza A. - Dicţionar etnobotanic Editura Academiei R.S.R. 1968

51. Borceva C. – Efectul uleiului de cătină asupra lipidelor în intoxicaţiile grave cu CCl4 şi alcool etilic, Exp. Patol. Pehm, 1978, nr. 3, pag. 146 – 153.

52. Boredacev M.M. Recoltarea cătinei în cultură intensivă, Doklady TSHA, 1980

53. Botez M. - Metode rapide de înmulţire a arbuştilor fructiferi M.A.I.A. Centrul de materiale şi propagandă, Bucureşti 1980

54. Botez M., Bădescu G., Botar A. - Cultura arbuştilor fructiferi, Editura Ceres 1984

55. Botnariuc N.. Vadineanu A. Ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982

56. Buia Al., colab. - Botanica agricolă vol. II Editura Agrosilvică 1965

57. Brad I. – Valorificarea alimentară a fructelor de cătina albă Sesiune de referate Institutul de Cercetări alimentare, Bucureşti 1954 .

58. Brad I., colab. – Cătina albă – o farmacie într-o plantă Ed. Tehnică 2002.

59. Brad I., Grigorescu E., Văetuş T., Beldeanu E.  – Studiu informativ asupra cunoştinţelor referitoare la biologia, compoziţia chimică, utilizarea şi răspândirea cătinei albe Lucrare predată la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, 1970.

60. Brad I., Silva F., Coşocariu O., Jokl E., Marcu Z., Martinovski G., Voicu E. – Dinamica unor principii active în fructele de Hippophae rhamnoides L. Analele Institutului de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice 1976, vol. II, nr. 65, pag. 1-9.

61. Brad I. – Biochimia cătinei albe I. Ştiinţă şi Tehnică 1981, nr. 4, pag. 12-13.

62. Brad I. – Biochimia cătinei albe II. Ştiinţă şi Tehnică 1982, nr. 5. 

63. Brad I., Ionescu -Târgovişte C., Cheţa D., Mihăilescu N., Mirodon Z., Scarbură G., Stoica M. – Efectele metabolice ale cătinei albe la bolnavii de diabet tip II ( insulino - nondependenţi ), Al IX-lea Simpozion naţional de nutriţie şi boli metabolice „ Zilele diabetologiei Româneşti”, Arad 8 octombrie 1983.

64. Brad I., Deca A., Olteanu M., Vlad P., Popescu H. – Unele rezultate terapeutice obţinute prin folosirea uleiului de cătină Lucrările Simpozionului „ Oltenia medicală”, Craiova 1984, 2-3 iunie.

65. Brad I. – Consideraţiuni asupra factorului imuno-inductor probabil din uleiul de cătină Lucrările Simpozionului „ Oltenia medicală”, Craiova 1984, 2-3 iunie.

66. Brad I. – Cătina albă şi medicina Ramuri 1984, nr. 3 (237), pag. 15.

67. Brad I. – Influenţa extractelor de cătină albă asupra sintezei „ de novo” a proteinelor cu activitate izoperoxidazică. Lucrările celei de-a V-a Conferinţe Naţionale de Fiziologia plantelor, Bucureşti 1985, 14 - 16 mai.

68. Brad I., Barbos I., Uluitu M., Cojocaru V., Borlan Z., Dobrescu E., Ilie A.M., Predescu D. – Contribuţii la studiul compoziţiei chimice a fructelor, frunzelor şi tulpinilor de Hippophae rhamnoides . Lucrările Simpozionului „Plante medicinale – realizări şi perspective” Piatra Neamţ 1986, 17 – 18 octombrie.

69. Brad I., Barbos I. – Baza biochimică a efectului terapeutic al fructelor de Hippophae rhamnoides şi a altor organe ale plantei Lucrările Simpozionului „Plante medicinale – realizări şi perspective” Piatra Neamţ 1986, 17 – 18 octombrie.

70. Brad I. – Bazele biochimice ale efectului terapeutic al preparatelor din cătină albă Lucrările celei de-a II - a Conferinţe Naţionale de Biochimie Bucureşti decembrie 1986, Revue Roumaine de Biochimie, 1987.

71. Brad I., Medeşan C. – Cercetări referitoare la efectul imunoinductor al unor preparate din cătină albă Lucrările Simpozionului „ Oltenia medicală”, Craiova 1987, 30-31 mai.

72. Brad I., Pevnicov I. – Rezultate obţinute în medicina veterinară prin utilizarea preparatelor de cătină albă Lucrările Simpozionului „ Oltenia medicală”, Ed. a X-a, Craiova 1987, 30-31 mai.

73. Brad I. – Cercetări referitoare la efectul imunoinductor al unor preparate din cătină albă Lucrările Simpozionului „ Oltenia medicală”, Craiova 1987, 30-31 mai.

74. Brad I. – Compoziţia complexă a unor organe de cătină albă, baza biochimică a efectului terapeutic al preparatelor farmaceutice obţinute din acestea Lucrările celei de-a V - a Conferinţe Naţionale de Biochimie Bucureşti 28 – 29 octombrie 1988.

75. Brad I., Scheau M., Giubelan I., - Preparate polivitaminizante din cătină albă în asociere cu alte produse din plante, obţinute în colaborare cu unităţile industriale din ţară Lucrările Simpozionului „ Oltenia medicală”, ed. A IX –a Craiova 1988, 13 - 15 mai. 

76. Brad I. – The complex composition of certain organs of Hippophae rhamnoides, the biochemical basis of the therapeutic effect of pharmaceutical products base don it. Studii şi cercetări de biochimie 1989, vol. 32, nr.1.

77. Brad I., Bălaşa M., Glodeanu E., Marinescu G., Popescu F., Rizan I., Mihăilescu N. – compoziţia chimică a fructelor de cătină albă şi influenţa extractelor asupra unor procese biochimice la plantele de cultură Lucrările Simpozionului „ Bilanţ şi perspectivă în activitatea ştiinţifică şi tehnică de masă”, Secţia Agricultură – Chimie, Craiova 1991, 20 aprilie. 

78. Brad I., Cojocaru V., Brad I.L. – The content of metal elements in the ash of trunksand fruits of Hippophae rhamnoides ( sea thorn ) Symposium of Metal Elements in Environment, Medicine and Biology with international participation, Timişoara 21 -23 octombrie 1993.

79. Brad I., Raţi V, Brad I.L. – Perspectiva utilizării preparatelor din cătină albă în mărirea rezistenţei la efort şi temperatură ridicată şi a prevenirii şi combaterii unor noxe profesionale în metalurgie Lucrările simpozionului „ Tehnologii moderne în construcţia de maşini, energetică şi chimie”, Bacău, Ediţia a II a, 1993, 11-13 noiembrie, pag. 187.

80. Brad I. – Efectele terapeutice ale plantei numite cătina albă. Lucrările Simpozionului “ Pădurile şi viitorul societăţii omeneşti” Piteşti – Mărăcineni, 1995, 7-8 aprilie.

81. Brad I., Asaftei S, Brad I. L., Raţi V, Acatrinei F., Studiul comparativ al conţinutului în substanţă uscată şi greutatea medie a fructelor a 11 populaţii de cătină (Hippophae rhamnoides) selecţionate la Societatea Comercială Frutex S.A. Bacău. Lucrările Simpozionului “50 de ani de la înfiinţarea Institutului Agronomic Timişoara”, Timişoara 1995, 1-2 iunie.

82. Brad I., Asaftei S, Brad I. L., Raţi V, Raţi L, Acatrinei F., Studiul comparativ al conţinutului în acid ascorbic, aciditate totală şi substanţe hidrosolubile la 11 populaţii de cătină (Hippophae rhamnoides) selecţionate la Societatea Comercială Frutex S.A. Bacău. Lucrările Simpozionului “50 de ani de la înfiinţarea Institutului Agronomic Timişoara”, Timişoara 1995, 1-2 iunie.

83. Brad I., Ţigănuş V., Brad I. L., Raţi V, Raţi L, Acatrinei F., Studiul comparativ al conţinutului de cenuşă (mineralizare totală) şi microelemente la 11 populaţii de cătină (Hippophae rhamnoides) selecţionate la Societatea Comercială Frutex S.A. Bacău. Lucrările Simpozionului “50 de ani de la înfiinţarea Institutului Agronomic Timişoara”, Timişoara 1995, 1-2 iunie.

84. Brad I., Asaftei S, Brad I. L., Raţi V, Acatrinei F., Studiul comparativ al conţinutului de lipide totale, carotenoizi şi proteine totale la 11 populaţii de cătină (Hippophae rhamnoides) selecţionate la Societatea Comercială Frutex S.A. Bacău. Lucrările Simpozionului “50 de ani de la înfiinţarea Institutului Agronomic Timişoara”, Timişoara 1995, 1-3 iunie.

85. Brad I., Brad I. L., Fundeanu I., Pevnicov I., Rizescu I. Perspectiva utilizării preparatelor din cătină în agricultură, zootehnie, medicină veterinară şi medicină umană. Lucrările Simpozionului “50 de ani de la înfiinţarea Institutului Agronomic Timişoara”, Timişoara 1995, 1-3 iunie.

86. Brad I. Perspectiva utilizării arborilor, arbuştilor şi altor produse ale naturii în fitoterapie. Lucrările Simpozionului “Luna Pădurii” 1995, aprilie.

87. Brad I. Cătina albă (Hippophae rhamnoides) Gingseng românesc poate fi utilizată şi antiHIV SIDA Simpozionul “ Plantele medicinale realizări şi perspective” Ediţie a V a, Piatra Neamţ, 28-29 septembrie 1995, Acta Phytoterapica Romanica, Revista Societăţii de fitoterapie din România 1995, an II, nr.2, iulie-decembrie, pag.51.

88. Brad I., Raţi L, Raţi V. Producţiile realizate în diverşi constituenţi chimici şi biochimici la 11 populaţii de cătină selecţionate la Societatea Comercială Frutex S.A. Bacău. Lucrările ştiinţifice, Universitatea Agronomică “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, Seria Horticultură, 1995, vol. 38, pag.73-79.

89. Brad I., Brad I. L. Perspectiva utilizării preparatelor de cătină albă. Lucrările Simpozionului “Zilele biochimiei Clujene” Cluj, 1997, 21 noiembrie.

90. Brad I. O farmacie într-o plantă. Cătina albă. Carpaţii României 1994, anul I, nr.2, pag. 22 şi nr. 3, pag. 14.

91. Brad I. L., Utilizarea extractului de Hippophae rhamnoides L. în tratamentul arsurilor şi plăgilor membrelor. Lucrare de diplomă, conducător ştiinţific prof. dr. doc. Gh. Niculescu, îndrumător dr. S. Stănescu, institutul de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, Facultatea de Medicină Generală, 1991.

92. Branişte N. Ghid pentru pomicultori, cultura speciilor pomicole, arbuştilor fructiferi şi a căpşunului în România Ed. Ceres 2000.

93. Bojor O., Alexan M. - Plantele medicinale de la A la Z Recoop 1982

94. Bojor O., Popescu O. Fitoterapie tradiţională şi modernă Ed. Fiat lux 2001

95. Buia A., Nyarady A., Răvăruţ M. Botanica agricolă vol II, Editura Agrosilvică Bucureşti 1965

96. Bukstinov D.A. şi colab. Oblepiha. Izdatelstvo Lesnaia Promislesnost. Moskva 1978, 192 pag.

97. Catrina I., Petrovici I. - Cercetări privind cultura cătinei albe selecţionate şi valorificarea superioară a fructelor, a frunzelor şi tulpinilor acestei specii I.C.A.S.

98. Chilom P., Brad I., Pitiş S., Duţă A. Influenţa extractelor de cătină albă asociate cu retardanţi asupra unor procese fiziologice, biochimice şi asupra producţiei la tomate Lucrările celei de-a V a Conferinţe Naţionale de Fiziologia Plantelor, Bucureşti, 14-16 mai 1985, analele Universităţii Craiova, 1986.

99. Chira A., Chira L., Mateescu F. Pomii fructiferi – lucrări de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor Ed. M.A.S.T. 2001

100.       Chira L. Cultura arbuştilor fructiferi Ed. M.A.S.T. 2000

101.       Ciocârlan Vasile – Flora ilustrată a României Editura Ceres 1988

102.       Ciocârlan Vasile – Flora ilustrată a României Pteridophyta et Spermatophyta Editura Ceres 2000

103.       Ciocârlan Vasile – Flora Deltei Dunării Editura Ceres 1994

104.       Cireaşă V., Năstase M. Cercetări privind comportarea arbustului fructifer Hippophae rhamnoides în vederea introducerii acestuia în cultură Lucrări ştiinţifice I.A.N.B. vol. II, Bucureşti, 1979

105.       Ciucă N., Brad I., Scheau M., Patânc C., unele rezultate terapeutice obţinute la animale cu uleiul de cătină albă lucrările Simpozionului ”Oltenia medicală” Craiova 1984 2-3 iunie.

106.       Cîrnu I., Roman G.V., Roman A.M. Sporirea producţiei vegetale prin polenizare cu ajutorul albinelor Editura Ceres 1982.

107.       Cociu V. Realizări în ameliorarea pomilor şi arbuştilor fructiferi din România Editura Ceres 1977

108.       Cociu V. Cum să îngrijim pomii şi arbuştii fructiferi Ed. Ceres 2002

109.       Cojocaru V., Brad I. Determinarea conţinutului de microelemente din cătina albă prin activarea cu neutroni lucrările Simpozionului ”Oltenia medicală” Craiova 1984 2-3 iunie.

110.       Constantinescu N. - Regenerarea arbuştilor Editura Agrosilvică 1963

111.       Constantinescu C. - Plantele medicinale în apărarea sănătăţii Recoop 1978.

112.       Constantinescu C. - Plantele medicinale din flora spontană, Recoop 1973.

113.       Constantinescu Gr. Haţieganu-Buruiană E. Să ne cunoaştem plantele medicinale, proprietăţile lor terapeutice Ed. Medicală, Bucureşti 1986.

114.       Corlăţeanu S., Produse forestiere partea a II-a, Produsele accesorii ale pădurii Universitatea din Braşov, Facultatea de silvicultură şi exploatarea pădurilor, 1981.

115.       Corlăţeanu S., Valorificarea fructelor de pădure Editura Agrosilvică Bucureşti 1975.

116.       Corlăţeanu S., Produsele accesorii ale pădurii Editura Ceres 1984.

117.       Cosmovici L. Cosmetica de la A la Z. Ed. Europartner

118.       Crăciun T., Crăciun L. L. Dicţionar de biologie Ed. Albatros 1989.

119.       Crăciun T. Genetica şi societatea Ed. Albatros 1983.

120.       Deca A., Brad I., Farcaş I. Tratamentul papilomatozei laringiene la copil cu oleum de cătină ( lucrare nepublicată ) 1979.

121.       Demenko V.S. ş. a. - Aspecte biologice ale creşterii şi căderii fructelor de cătină Biologhiceschie nanki nr. 10 1983

122.       Didac M., Cătinele, o excepţională sursă de vitamine Editor grupul de Presă Macri S.R.L.

123.       Djafarov A.F. Compoziţia biochimică a fructelor de cătină pe terenuri degradate Sadovodstvo nr. 5 1984

124.       Drăghici M., Arbagic M. Management agricol Editura Agora Călăraşi 2001

125.       Drăgulescu C. - Plantele medicinal alimentare din flora spontană Editura Ceres 1992.

126.       Duţă V. Farmacia Verde Editura Lumina Lex 2003

127.       Duţă V. Medicina naturistă Editura Lumina Lex 2003

128.       Dzaforov A.F., Rjzanova O.A. Compoziţia biochimică a fructelor de cătină Badovodstvo 5, 24 1984.

129.       Eliseev I. P., Evolutionary genetic aspects in assessment of achievements and perspectives of sea-buchthorn selection in the U.R.S.S. Proc. Int. Symp. Sea-buckthorn (H. rhamnoides L.), Sian, China, 1989, pag. 184-193.

130.       Enculescu P. -  Zonele de vegetaţie lemnoasă din România în raport cu condiţiile orografice şi climatice de sol şi subsol Bucureşti 1924.

131.       Enescu V. -  Seminţe de arbori şi arbuşti Editura Agrosilvică 1956.

132.       Filipescu C. - Marea Enciclopedie Agricolă vol. I Bucureşti 1937

133.       Ganiev K. - Effect of sea buckthorn oil on the aminoacid composition of the liver of rats under simultaneous ethanol administration. Experim. Pathol. Pehm., 1978, nr. 3, pag. 31-40.

134.       Ganiev K. – Studiu asupra eficienţei uleiului de cătină în activitatea transaminazei aminoacizilor asupra ţesutului de ficat de şoareci în cazul administrării acute şi cronice a hepatotoxinei Exp. Patol. Pehm., 1978, nr. 3, pag. 41-55.

135.       Ge X., Shi G., Zhang Y. Application of sea buckthorn in medicine Shanxi Medicine Research, 1985, nr. 2, pag. 9-14.

136.       Ghena N, Branişte N. Cultura specială a pomilor Editura Matrix Rom Bucureşti 2003

137.       Ghena N. colab. Pomicultura generală şi specială Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1977.

138.       Ghena N., Mihăescu Gr. Pomologie Lucrări practice Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1967

139.       Gherghi A., Burzo I. Păstrarea şi valorificarea fructelor şi legumelor în stare proaspătă Editura Ceres Bucureşti 1982

140.       Gonţea I., Bărdăuţă Z., Sepeţeanu A. Eficienţa nutriţională a marmeladei cu pulpă de cătină albă Igiena 1973, vol. XXII, nr. 8, april. pag. 463-468.

141.       Gonţea I., Bărdăuţă Z., Sepeţeanu A., Brad I. Cercetări experimentale privind influenţa uleiului de cătină (Hippophae rhamnoides) comparativ cu a celui de porumb, asupra lipidemiei şi a grăsimilor din ficat Igiena 1973, vol. XXII, nr. 11, pag. 653-664.

142.       Grigorescu E. contribuţii la studiul farmacogenetic şi fitochimic al speciei Hippophae rhamnoides L. indigenă. Teză de doctorat, 1963

143.       Grigorescu E., Platon F. date în legătură cu valoarea vitaminică a fructelor de Hippophae rhamnoides L. din R.P.R. Rev. Med. Chirurg. Iaşi 1964, nr. 68, pag. 441.

144.       Grigorescu E. Hippophae rhamnoides L. Nota 2. Obţinerea izorhamnetolului din fructele de cătină Farmacia 1964, nr. 12, pag. 650.

145.       Grigorescu E., Contz O. Uber die Flavone von Hippophae rhamnoides L., Die Pharmazie, 1966, nr. 21, pag. 166.

146.       Grigorescu E. şi colaboratorii Triterpenoidele din fructele de cătină Hippophae rhamnoides Farmacia 1972, nr. 20, pag. 11.

147.       Grigorescu E., Lazăr M., Caşcaval I. Hippophae rhamnoides L., Nota 4, Studiul substanţelor terpenoide din fructele de Hippophae rhamnoides L. Farmacia 1972, nr. 20, pag. 659

148.       Grigorescu E., Dorneanu V., Bratu A. 1979, Studiul fitochimic al componentelor azotate din seminţele de Hippophae rhamnoides L. Nota 6, Rev. Med. Chirurg. Iaşi 1979, vol. LXXXIII, nr. 4, pag. 673-676.

149.       Grigorescu E., Stănescu U., Ionescu A., Dorneanu V., Bârcă C., Stan M., Iftode M., Nistor C. Studiul variaţiei componentelor flavonice din fructele speciei Hippophae rhamnoides L., în funcţie de localizarea geografică lucrările celui de-al VIII-lea Congres Naţional de Farmacie, Bucureşti, 1984, pag. 29.

150.       Grigorescu E., Văcaru I., Dorneanu V., Stan M., Stănescu U., Ionescu A., Dima F., vasilescu M., Iftode M., Mândreci I., Nohai R. Studiul calităţii unor subproduse ale cătinei albe folosite ca aditivi furajeri în alimentaţia puilor de carne. Rev. Med. Chirurg. Iaşi 1988, nr. 92 (2), pag. 492.

151.       Grigorescu E., colab. Index fitofarmaceutic Iaşi S.N. 2001

152.       Grigorescu E., Silva F. De la etnomedicină la fitoterapie Editira Spiru Haret Iaşi 1997

153.       Haralamb A. - Cultura speciilor forestiere Editura Agrosilvică 1967

154.       Haralamb A. - Cultura arbuştilor fructiferi Editura Agrosilvică 1969

155.       Haralamb H. Răspândirea naturală a cătinei albe (Hippophae rhamnoides) în ţara noastră şi folosirea ei la împădurirea terenurilor degradate, Lucrări tiinţifice, Seria Silvicultură, Institutul Politehnic Braşov, 1960, vol. IV.

156.       Hâncu S. Regularizarea albiilor râurilor mici Ed. Ceres 1971

157.       Hodişan Ioan, Pop Ioan – Botanică sistematică Editura Didactică şi Pedagogică 1976

158.       Hodişan V., - Curs de botanică farmaceutică U.M.F. Cluj Napoca 1993.

159.       Holban E. – Frigul şi alimentaţia

160.       Hrustaleva V.A. Dăunătorii şi bolile cătinei albe Zaşcita rastenii nr. 8

161.       Huang Q., H. Zhao, B. Wang, D. Zong (1991), The development and utilization of sea-buckhtorn in Mongolia. Hippophae 1991, 2:43-46 (in Chinese)

162.       Iorga P., Adam G., Lucescu A. Fructele de pădure şi valorificarea lor Editura Agrosilvică 1964

163.       Iliescu A.F. Îndrumător pentru întocmirea proiectelor de spaţii verzi I.A.N.B. 1981

164.       Istudor Viorica Farmacognozie, fitochimie, fitoterapie Editura Medicală Bucureşti 2001

165.       Ivan Sabin Medicină naturistă pentru toţi Editura Coresi 2002.

166.       Ivănescu Şt. Tehnica culturilor silvice Ed. Ceres, Bucureşti 1976.

167.       Janik J., Whipkey A. Tends in new crops and new uses A.S.M.S. Press Alexandria V.A. 2002

168.       Jurkov T. G. Vitaminele din uleiul fructelor de tip Pharm. Him. Prir. Soed. 1978, pag.313-317.

169.       Jurubiţă J. Sucuri de fructe şi băuturi răcoritoare preparate în casă Ed. Tehnică Bucureşti 1984.

170.       Kisgyörgy Z., Botanica farmaceutică lucrări practice pentru recunoaşterea plantelor medicinale U.M.F. Târgu Mureş 1993.

171.       Kondrasov V.T. Caucazian sea buckthorn as a source of vitamin new material for selection. Rastit resoursi, 1980.

172.       J. Lambion, J.E. de Laughe, L. Delvosalle, J. Duvingneaud,  Nouvelle Flore de la Belgique, du G.D. de Luxembourg, du Nord de la France et des Regions Voisines, Ed. IV, Editions du Patrimmoine du Jardin Botanique National de Belgique, 1992

173.       Laza A., Racz G. plante medicinale şi aromatice Ed. Ceres, Bucureşti 1975.

174.       Leu Ion Nelu – Măsurători terestre pentru agricultură Editura Ceres 1990

175.       Li F., Guo T. (1989) Application of Hippophae rhamnoides L. in Tibetan medicine. Proc. Int. Symp. Sea buckhtorn ( H. rhamnoides L.) Xian, China, 1989, p. 409-412.

176.       Li T.S.C., Wang L.C.H. Physiological components and health effects of ginseng, echinacea and sea buckthorn, Ln: G. Mazza(ed.), Functional foods, biochemical & processing aspects. Technomic Publ. Co. Inc., lancaster PA. 1998.

177.       Lian Y (1988) New descoveries of the genus Hippophae L. Acta Phytotaxonomica,  Sinica, 1988,  26: 235-237.

178.       Lincevskaia A.A. Effect of sea buckthorn oil on the sialic acid in livers, in blood serum, homogenate and subcellular liver structure and acute alcohol poisoning. Experim. Pathol. Pahm., 1978, nr. 3, pag. 63-69.

179.       Liu B., Z Wu, Liu W. (1980) Preliminary observation on curring effects of sea buckhtorn fruit juice for high blood cholesterol and coronary heart disease. Acta academiae Medicinae Sichuan XI,(3): 178-182

180.       Lu R. Sea buckthorn: A multipurpose plant species for fragile mountains. Inst. Centre for Integrated Mountain Development, Katmandu, Nepal, 1992.

181.       Lucescu A., Ionescu T. - Fructele de pădure, Editura Ceres 1985

182.       Lupe I. Z. - Perdele forestiere de protecţie şi cultivarea lor în câmpiile din România Editura Academiei R.P.R. 1952

183.       Ma Z., H. Sun (1986) Interrelationship betwen sea buckhtorn and some birds and beasts. J. Ecology 5(4): 30-32 ( in Chinese)

184.       Ma Z., Cui Y. (1989) Studies on the character and biochemical composition of some forms within the Chinese sea buckhtorn (Hippophae rhamnoides ssp. Sinensis) in Shanxi, China. Proc. Int. Symp. Sea buckhtorn ( H. rhamnoides L.) Xian, China, p. 106-112. 

185.       Manea Şt. Cătina şi uleiul de cătină, aliment, miracol, sănătate, echilibru S. C. Tridona S.R.L.

186.       Manea Şt. Spirulina,produs natural din alge cianofite.

187.       Mansurova I.D., Turapina M.P., Rysbechkova N.A. Acute experimental effect of ethanol and sea buckthorn oil on rat blood serum and transaminase activities. Experim. Pathol. Pehm. 1978, nr. 3, pag. 110-120.

188.       Mansurova I.D., Olimova T.S. Effect of sea buckthorn oil on the alcohol, dehydrogenase, activity under alcohol poisoning Experim. Pathol. Pehm. 1978, nr. 3, pag. 127-138.

189.       Markarian K. Secretele vindecătorilor ruşi  Editura Gemma Prut Bucureşti 2002

190.       Mateescu R. Arbori şi arbuşti ornamentali Ed. M.A.S.T. 2000.

191.       Messegue M., Bontemps m. secretele plantelor 1996

192.       Mihescu G. - Fructele în alimentaţie, bioterapie şi cosmetică Editura Ceres 1994

193.       Mihescu G. Cultura pomilor pe lângă casă Ed. Ceres Bucureşti 1982.

194.       Mihescu G. Pomicultura zonelor înalte Ed. Ceres Bucureşti 1985.

195.       Mihescu G. Pomicultura ecologică tehnologii nepoluante Ed. Ceres 1998.

196.       Mincu I. Impactul om-alimentaţie ed. Medicală, bucureşti, 1993, pag. 396.

197.       Mironov V.A. (1989) Chemical composition of hippophae rhamnoides of different populations of the U.S.S.R. Proc. Int. Symp. Sea buckhtorn (H. rhamnoides L.) Sian, China, p. 67-69.

198.       Mohan Gh., Ardelean A. – Ecologie şi protecţia mediului – manual preparator Editura “ Scaiul ” – Bucureşti 1993 

199.       Mocanu St. colab. - Plantele medicinale, tezaur natural în terapeutică Editura Militară 1986

200.       Mohanu Gh., Avram A. - Valorificarea resurselor vegetale în gospodărie şi industrie Editura Tehnică 1989

201.       Mohanu Gh. Tratarea bolilor cu plante medicinale Editura Corint Bucureşti 2003

202.       Molsaghina R.P. efectul uleiului de cătină asupra serului sangvin şi proteinelor din ficat de şoarece intoxicat cu alcool. Patol. Pehm. 1978, pag. 3-7.

203.       Morar R. - Noi produse româneşti de uz veterinar obţinute din plante Editura Ceres 1989

204.       Moskowith H. Glanda pineală spectrum International, 1978, vol. 21, pag. 1-6.

205.       Nădejde V. Incursiune în fitoterapie, tipografia Viaţă şi sănătate, Bucureşti, 2003.

206.       Neamţu G.  - Substanţele naturale biologic active Editura Ceres 1996

207.       Negruiu F. - Spaţii verzi Editura Didactică şi Pedagogică 1980

208.       Negulescu E.G., Stănescu V. colab.- Silvicultura Editura Ceres 1970

209.       Negulescu E.G., colab.- Dendrologia Editura Agrosilvică 1965

210.       Negulescu E.G., colab.- Dendrologia cultura şi protecţia pădurilor Editura Pedagogică 1966

211.       Niu M. (1991) Developing Hippophae on a large scale for sharing the sorrows with the country and serving the well-being of the people. Hippophae 1: 1-7.

212.       Noveanu D., frandeş C.D. adjuvante naturale metabolico-nutritive de uz general şi local Ed. Studio Media Art. 2000, pag. 22-23.

213.       Novruzov S.A. Acidul ursolic din cătina albă Him. Prir. Soedin, 1979, nr. 6, pag. 368.

214.       Olteanu M. Actualităţi în oftalmologie, 1983, vol. 2.

215.       Pashina L. (1993) Plants and cosmetics Minsk, Byelorussia 130 p.

216.       Paşcovici N., Vlad Liteanu R. Dicţionar de silvicultură şi industria lemnului German Român Editura Tehnică Bucureşti 1983 Pârvu C. – Ecologie generală Ed. Tehnică 1987.

217.       Păun E. Sănătatea Carpaţilor ( Farmacia din cămară ) Editura F&D. Still Commerce, Tipografia “Arta Tipografică” Bucureşti 1995, 1998

218.       Păunescu E. Porstaglandinele în patologie şi terapeutică Ed. Medicală, bucureşti, 1982

219.       Pârvu C. Interesul pentru fitoterapie ar trebui să devină o problemă de stat, Revista medicina naturistă, supliment nr. 1, 1999, editor M.P.S. International S.R.L.

220.       Pârvu C. – Universul plantelor Ed. Enciclopedică 1991.

221.       Pârvu C. – Enciclopedia plantelor – mică enciclopedie, Ed. Tehnică 2000.

222.       Pârvu C. – Enciclopedia plantelor – plante din flora României vol. I Ed. Tehnică 2001.

223.       Pârvu C. – Ecologie generală Ed. Tehnică 2001.

224.       Pârvu C., Obrocea E., Piscan N. – Băuturi şi preparate din fructe Ed. Tehnică 1999.

225.       Pentegova V.A. Biology, chemistry and pharmacology sea buckthorn. Nauka, Akad. Nauk. SSSR, Novosibirsk, 1983, pag. 124.

226.       Perju T. colab. Dăunătorii animali ai arbuştilor fructiferi

227.       Petrescu F.  - Garduri vii Editura Ceres 1987

228.       Pletneva T.M. Productivitatea plantaţiilor mamă de cătină, Sadovotsvo nr. 12, 1973.

229.       Popescu H. resurse medicinale în flora României Ed. Dacia Cluj Napoca 1984

230.       Popescu F., Chilom P., Brad I., Pitiş S. influenţa extractelor de Hippophae rhamnoides asociate cu microelemente asupra unor procese  chimice, fiziologice şi asupra producţiei de tomate Lucrările celei de-a V-a Conferinţe naţionale de Fiziologia Plantelor, bucureşti, 14-16 mai 1985, Analele Univ. Craiova, 1986

231.       Popescu M., colab. - Pomicultura generală şi specială Editura Didactică şi Pedagogică 1982

232.       Potec I., colab. - Tehnologia păstrării şi industrializării produselor horticole Editura Didactică şi Pedagogică 1983

233.       Praire Farm. Rehabilitation Administration (1992), Fruit-bearing shrubs for multi-use shelterbelts and orchards. PFRA Shelterbelt Centre Bulletin, Indian Head Sk., 15 p.

234.       Preda M. Dicţionar dendrofloricol Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1989

235.       Proorocu A. Tendinţe şi posibilităţi în valorificarea superioară a resurselor din flora spontană, Lucrare prezentată la Simpozionul „Valorificarea superioară a resurselor – cerinţă fundamentală a creşterii eficienţei economice” Timişoara 10 - 11 noiembrie 1989.

236.       Proorocu A. Folosirea cătinei albe (Hippophae rhamnoides L.) pe terenurile degradate din România Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară - Bucureşti – 2000.

237.       Proorocu A. Recoltarea coacăzului negru – maşina a coborât preţurile de cost (L Arboriculture Fruitière, martie 1989, nr. 415), apărut în revista “Horticultura” nr. 2/1990 pag. 43.

238.       Proorocu A. Resurse nelimitate pentru obţinerea produselor din fructele de cătină albă prezentare la simpozionul „Viitorul industriei româneşti de medicamente Bucureşti 7 martie 1992.

239.       Proorocu A. Importanţa cătinei albe (Hippophae rhamnoides L.) pentru protecţia mediului, Agricultorul român, anul VII, nr. 3 (75), martie 2005, pag. 26-27.

240.       Proorocu A. Utilizarea cătinei albe în România – trecut, prezent şi viitor A II-a Conferinţă Internaţională I.S.A. Beijing R.P. Chineză.

241.       Puhalskaia E.C. The effect of extracts of Hippophae rhamnoides upon the development of tumor transplants in animals. Biul. Efsptl. Biol. I Med., 1985, nr. 45, pag. 363-366.

242.       Purcelean St. V., Cocalcu T.D. - Cultura speciilor lemnoase ornamentale Editura Agrosilvică 1969

243.       Quirin K. W. Gerard D. (1993) Sea buckthorn pulp and kernel oils: valuable lipids for skin care. Unpublished report, Flavex Naturextracte Co., pag. 8.

244.       Racz G., colab.- Plante medicinale şi aromatice Editura Ceres 1970

245.       Radu I. F. - Terminologia folosită în procesul valorificării legumelor şi fructelor I.S.P.C.H. nr.4 1974

246.       Rasputina D.B. Izoramnetia şi astragalina din frunzele de cătină Him. Prir. Soedin, 1976, nr. 1, pag. 97-98.

247.       Raţi I. V., Raţi L.,Cătina albă în exploataţiile agricole, Bucureşti 2003

248.       Rădulescu A. V. - Silvicultura generală Editura Agrosilvică 1956

249.       România liberă 07.01.2000

250.       Ronsgen A. (1992) Sea buckthorn multi-purpose plant species for fragile mountains ICIMOD Occasional paper No.20, Khathmandou, Nepal, 62 p.

251.       W. Rothmaler, E.J. Jager, K.Werner Exkursionsflora von Deutschland, vol. 4, Spektrum AK achademischer Verlang Heidelberg-Berlin, 2002.

252.       Rousi A. (1971) The genus HippophaeL., a taxonomic study. Ann. Bot. Fenn. 8: 177-227.

253.       Rousi A., H. Aulin (1977) Ascorbic acid content in relation to ripeness in fruit of six Hippophae rhamnoides clones from Pyharanta SW Finland. Ann. Agric. Fenn. 16: 80-87.

254.       Rovenţa I. Peisajele sănătăţii – plantele medicinale în decorul parcurilor şi grădinilor Editura RECOOP Bucureşti 1975.

255.       Rudaev B. Cultura cătinei pe roci calcaroase Sadovotsvo nr. 12, 1983

256.       Ruxandu C., Stan Gh. Mecanizarea lucrărilor în pomicultură Editura Ceres 1979

257.       Salo K. (1989) Tyrni ( Hippophae rhamnoides L. ) Kasvu- paikkavaatimuksista erailla pohjanlhden saarila Luonnon Tulkija 93 : 40- 45 ( in Finnish )

258.       Sansavini S. Fruticultura alternativa con le specie minori Edagricole 1995 Bologna.

259.       Saskatchewan Indian Agriculture program (1994) Specialty berry assessment study. Final Report, Agriculture Development Found Sask. Ag & Food 176 p.

260.       Sburlan S., colab. - Cartea tinerelor gospodine Editura Ceres 1988

261.       Sburlan S. - Reţete culinare pentru familia mea Editura Ceres 1995

262.       Schapiro D.C. Biochemical studies on some hopeful forms and species of sea buckthorn in U.S.S.R. Proc. Int. Symp. sea buckthorn (Hippophae rhamnoides L.), Xian, China, 1989, pag. 64-66.

263.       Schmid H. Pomi şi arbuşti fructiferi – lucrări de tăiere Editura M.A.S.T. 2001.

264.       Schroeder W.R. (1995) Improvement of conservation trees and shrubs. PFRA Shelterbelt Centre Supp. Rpt. # 95-1, 42 p.

265.       Sigarteu Pertina L. Ikebana - arta aranjării florilor Editura Ceres 1972

266.       Sion G.I. Ecologie şi drept internaţional Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1990

267.       Sokoloff B.K. Funaoka M., Fujisawa C.C., Saelhof E., Raniguchi B. L. Miller c. An oncostatic factor present in the bark of Hippophae rhamnoides. Growth 1961, nr. 25 (5) pag. 401-409.

268.       Solonenko L.P., Shishkina E.E. Electrophoretic and amino acid analysis of proteins in the sea buckthorn fruit. Proc. Int. Symp. Sea buckthorn (Hippophae rhamnoides L.), Xian, China, 1989, pag. 91-95.

269.       Sonea V. – Mirobolanul ( Corcoduşul ) Editura Academiei R.P.R. 1957

270.       Sonea V. Palade L. Iliescu A. F. Arboricultura ornamentală şi arhitectura peisageră, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1979.

271.       Stanislav E. Analiza cromatografică a harmonderivaţilor în anumite plante Gdansk Tow. Nauk. 1971, nr.8, pag. 137-138.

272.       Stănescu U., Vlădescu C., Ionescu Z., Grigorescu E., Ionescu A. Uleiuri grase de origine vegetală din materii prime indigene, cu posibilităţi de aplicare în practica farmaceutică Simpozion “Aspecte actuale ale medicamentului”, Iaşi, 1977, pag. 464.

273.       W. Stichmann, W. Stichmann-Marny Der neue Kosmos Pflanzen fuhrer Franckh-Kosmos Verlangs GmbH 1999.

274.       Ştefan E. Utilizarea uleiului de cătină albă în oftalmologie. Conducător ştiinţific prof. dr. M. Olteanu, îndrumător prof. dr. B. Cârstocea, Institutul de Medicină şi farmacie “Carol Davila” bucureşti, facultatea de Medicină Generală 1988.

275.       Talichova L. Morphological change in the rat liver under sea buckthorn oil administration against a background of alcohol poisoning. Experim. Patol. Pehm. 1978, nr.3, pag. 77-184.

276.       Tamaş M. – Botanica farmaceutică, I.M.F. Cluj Napoca 1980.

277.       Tătăranu D. - Arbori şi arbuşti forestieri ornamentali din R. P. R.

278.       Tăutu Stănescu N. Conservarea fructelor pentru iarnă Editura Ceres 1978

279.       Tibikova D. Acidul ursolic din cătina albă Hippophae rhamnoides L. albă Him. Prir. Soedin, 1975, vol. XI, nr. 4, pag. 519-520.

280.       Toma C. Rugină R. Anatomia plantelor medicinale-Atlas, Editura Academiei Române, 1998.

281.       Traci C. Tipuri de culturi forestiere pentru împădurirea terenurilor erodate din subzona molidului şi subalpin MEFMC, ICAS Bucureşti 1979

282.       Traci C., Mănescu M., Drăguţ N. Împădurirea nisipurilor din Delta Dunării - tehnologii Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă

283.       Tufescu V., Tufescu M. Ecologia şi activitatea umană Editura Albatros 1984

284.       Uluitu M., Brad I. Determinarea conţinutului de serotonină în organele de cătină albă Lucrările simpozionului ‘Oltenia medicală”, Craiova, 1984, 2-3 iunie.

285.       Uluitu M., Brad I., Chiş R., brad I.L. Raţi V., Raţi L., Acatrinei F. Variaţia conţinutului în serotonină în fructe, frunze şi extract hidrocloric de tulpini la 11 populaţii de cătină (Hippophae rhamnoides), selecţionate la Societatea comercială Frutex S.A. Bacău, Lucrările simpozionului “50 de ani de la înfiinţarea Institutului agronomic Timişoara” 1995, 1-3 iunie.

286.       Valnet J. Phytotherapie. Traitment des maladies par les plantes, argousier, Hippophae rhamnoides-Eleagnaceae. Maloine S.a. Editeur, Paris, 1983, pag. 146.

287.       Vasilca Mozinceni A. - Plante indigene în tratamentul bolilor de piele şi în cosmetică Editura Ceres 1992

288.       Vasilca Mozinceni A. Ghidul plantelor medicinale Editura Polirom 2003

289.       Vasilca Mozinceni A. Incursiune în fitoterapie plantele medicinale în dermato-cosmetică Editura Polirom 2003

290.       Văcaru-Opriş I., Grigorescu E., Holtea V., Dobrin N., Popescu I. Contribuţii la introducerea cătinei albe (Hippophae rhamnoides) în alimentaţia broilerului de găină  lucrările ştiinţifice ale Institutului agronomic Iaşi, seria zootehnie-medicină veterinară, 1986, nr. 30, pag. 236.

291.       Verzea Maria Tehnologii de cultură la plantele medicinale şi aromatice Editura Orizonturi 2002

292.       Vincler M., Antonescu A. Elixirul sănătăţii. Sucuri de fructe şi legume Fundaţia şi Editura Speranţa Bucureşti.

293.       Vlad P., Brad I. - Folosirea ETH-ului (extract total lipidic din fructele de Hippophae rhamnoides) în transplantele de piele şi conjunctivă în chirurgia oculară Lucrările celei de-a II-a Conferinţe Naţionale de Oftalmologie, Bucureşti, 1979, 21-22 septembrie.

294.       Vlad P. – Chirurgia oculară, Breviar, 1989.

295.       Voiculescu I.C. - Să cunoaştem arborii şi arbuştii din pădurile, parcurile şi grădinile noastre , Editura Ceres 1978.

296.       Wang I. Critical study on total flavonoid of sea buckthorn curing coronary heart disease Proc. 5-th Symp. Of sichuan medical College, Chengdu, China, 1979.

297.       Wahlberg K., Jeppson N. ( 1990 ) Development of cultivars and growing techniques for sea-buckthorn, blak choke-berry, Lonicera and Sorbus. Sverigges Lantbruksuniversitedt Balsgard-Avdelningefor Hortikulturell Vaxforadling Verksamhhets-berattelse 1988-1989, p. 80-89 (in Swedish, summary in English)

298.       Wahlberg K., Jeppson N. ( 1992 ) Development of cultivars and growing techniques for sea-buckthorn, blak choke-berry, honey suckle and rowan. Sverigges Lantbruksuniversitedt Balsgard-Avdelningefor Hortikulturell Vaxforadling Verksamhhets-berattelse 1990-1991, p. 86-100 (in Swedish, summary in English)

299.       Wolf D., Wegert F. (1993) Experience gained in the cultivation, harvesting and utilization of sea-buckthorn. Ln: Cultivation and utilization of Wild fruits Crops. Bernhard thalacker verlang GmbH &Co., p.23-29 ( in German)

300.       Wu F. a series of Hippophae drugs in the U.S.S.R. Hippophae, 1991, nr.2, pag. 38-41

301.       Xu M. ( 1994) The medical research and exploitation of sea-buckthorn Hippophae 7:32-41 ( in Chinese)

302.       Yao Y. (1993) effects of temperature sum on vitamin C concentration and yeld of sea buckthorn ( Hippophae rhamniodes ) fruit: optimal time of fruit harvest. Agric. Sci. Finl. 2:497-505.

303.       Zhang P.X., Ding L., Mao D., Li D. Anti-tumor effects of fruit juice and seed oil of Hippophae rhamniodes and their influences on immune function Proc. Int. Symp. Sea buckthorn (Hippophae rhamnoides L.), Xian, China, 1989, pag. 373-381.

304.       Zhang W., Zhang Z., Fan J., Yang J., Li M., Deng Z., Wang G., Zhang F. 1988, The preliminary results of experimental observation and clinical application of acute radiodermatis treated with sea buckthorn oil. Hippophae 1988, nr. 1, pag. 27-30.

305.       Zhang P.X., Yan J., Duo J., Ren B., Guo J. Preliminary study of biochemical constituents of sea buckthorn berries growing in Shanxi province and their changing trend. Proc. Int. Symp. Sea buckthorn (Hippophae rhamnoides L.), Xian, China, 1989, pag. 96-105.

306.       Zhao H., Zhu C., Gao H., Li Z., Sun W. (1991) Geographic variation of fruit traits of the Chinese sea buckthorn and selection of provenances for fruit use. Hippophae 4:15-18 (in Chinese)

307.       Botanica Das ABC der Pflanzen 10.000 Arten in text und Bild Edition Konemann 2003

308.       *** Dicţionarul Enciclopedic Român vol. I

309.       *** Dicţionar de  ştiinţa solului Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1977

310.       *** Farmacopeea republicii Populare Chineze pag. 303-304

311.       *** Gartenbau nr. 31 1984

312.       *** Ghid informativ privind programul SAPHARD – 2002

313.       *** Illustrierte Flora von Mittel-Europa von Dr. Gustav Hegi Munchen J.F. Lehmanns Verlag 1926

314.       *** Flora Europaea vol. II Cambridge University Press 1968

315.       *** Mica Enciclopedie de Horticultură Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1983

316.       *** Carte de la Végétation naturelle des Etats Membres des Communautés Européennes et Conseil de l’Europe – Office des Publications Officielles des Communautés Européennes L 2895 Luxembourg

317.       ***  Catina, un arbust putin cunoscut si utilizat in Romania - Societatea ecologica « NATURA », I.C.C. Bucuresti, S.C. Chiminform data S.A. Bucuresti 2003

318.       *** Seabuckthorn-a Resource of Health, a Challenge to Modern Tehnology-Proceeding of the 1-st Congress of the International Seabuckthorn Association September 14-18, 2003 Berlin, Germany Editor Jorg Thomas Morsel, Sylvia Thiers

319.       *** Sanddorn-Kneipp Rote Liste, 1967, pag. 1082.

320.       *** Valorificarea superioară a cătinei albe, Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad Iaşi, 1982.