Articol publicat recent

 

http://managementjournal.usamv.ro/index.php/scientific-papers/current.

“SEABUCKTHORNOLOGY” A POSSIBLE NEW INTERDISCIPLINARY SCIENCE

Written by Angel PROOROCU
Pages 417 to 428

[Abstract][Full article][Citation]

Ceai din frunze de catina

Sursa Bio Plafar

Atat frunzele cat si florile și fructele de catina alba sunt folosite in medicina. Frunzele de cătină și florile sunt folosite pentru tratarea artritei, ulcere gastro-intestinale, gută și erupții cutanate cauzate de boli infectioase, cum ar fi rujeola.

Un ceai care conține frunze de cătină este folosit ca o sursă de vitamine, antioxidanti, blocuri de proteine (aminoacizi), acizi grași și minerale, pentru imbunatatirea tensiunii arteriale și reducerea nivelului de colesterol , prevenirea și controlul sângelui, boli ale vaselor de sange și stimularea imunității.

Ceai de frunze de catina:

Memorii inutile

DOMNULE PRIM MINISTRU,

Subsemnatul col. rez. dr. ing. Proorocu A. Angel, domiciliat in municipiul Bucuresti, str. Olanesti, nr. 2, bl. 43, ap. 22 sector 6, va prezint ca document atasat un memoriu intocmit in timpul activitatii mele desfasurate in cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, ca inspector de mediu, pe care nu am reusit sa il promovez si care in actuala situatie am speranta sa fie luat in considerare.

In Buletinul Informativ MAI am publicat un dictionar cu terminologie legata de protectia mediului, securitatea muncii si situatii de urgenta. In cazul in care considerati oportun as fi onorat daca memoriul va fi publicat si daca voi putea contribui la realizarea unui program de punere in practica a aspectelor prezentate, mentionez ca sunt doctor in stiinte agronomice cu teza: Studii privind importanta catinei albe (Hippophae rhamniodes L.) pentru protectia mediului si economia sanatatii umane.

Cu stima,

col. rez. dr. ing. Proorocu A. Angel

15.02.2012

DOMNULUI PRIM MINISTRU AL GUVERNULUI ROMANIEI

DOMNULE PRIM MINISTRU,

Subsemnatul col. rez. dr. ing. Proorocu A. Angel, domiciliat in municipiul Bucuresti, str. Olanesti, nr. 2, bl. 43, ap. 22 sector 6, va prezint ca document atasat un memoriu intocmit in timpul activitatii mele desfasurate in cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, ca inspector de mediu, pe care nu am reusit sa il promovez si care in actuala situatie am speranta sa fie luat in considerare.

In mai multe numere din Buletinul Informativ MAI am publicat un dictionar cu terminologie legata de protectia mediului, securitatea muncii si situatii de urgenta. In cazul in care considerati oportun as fi onorat daca memoriul acesta va fi publicat si daca voi putea contribui la realizarea unui program de punere in practica a aspectelor prezentate, mentionez ca sunt doctor in stiinte agronomice cu teza: "Studii privind importanta catinei albe (Hippophae rhamniodes L.) pentru protectia mediului si economia sanatatii umane".

In perioada in care un numar mare de specialisti au intervenit prin mijloacele media aratand cauzele unor evenimente grave inregistrate iarna trecuta printre acestia fiind si indrumatorul tezei mele de doctorat, domnul prof. univ. Mihai Berca, am trimis la aceeasi adresa textul pe care il atasez, primind spre surprinderea mea un raspuns de la Ministerul Mediului pe care de asemenea il atasez, dupa parerea mea total diferit de tema prezentata, greseala fiind ca in raspuns se trateaza problema infiintarii de culturi forestiere in scopul asigurarii protectiei unor obiective de interes public, la fel si numele destinatatului. E vorba de un memoriu nu de o solicitare a unor informatii care de fapt la ce folosesc in subiectul propus?

Am speranta ca acum exista vointa ca problemele grave legate de accentuarea unor efecte nocive ale schimbarilor climatice datorate in buna masura factorului antropic sa fie rezolvate macar partial prin contributia unor oameni cu experienta si probitate in domeniile conexe protectiei mediului folosind acumularile inregistrate de generatii intregi de specialisti a caror munca este astazi desconsiderata, efectele fiind cele pe care le vedem cu totii, vorba goala, demagogia nefiind solutiile cele mai nimerite.

Cu stima,

col. rez. dr. ing. Proorocu A. Angel

19.09.2012

DOMNULUI PRIM MINISTRU AL GUVERNULUI ROMANIEI

MEMORIU PRIVIND NECESITATEA PERDELELOR VEGETALE PE CAILE DE COMUNICAŢIE RUTIERE ŞI DE CALE FERATĂ

Col.rez.dr. ing. PROOROCU A. ANGEL

În ultimul timp tendinţa de adaptare la cerinţele moderne de izolare a unor şosele, autostrăzi, cai ferate de mare viteză cu ziduri, garduri din beton sau metalice este în contradicţie cu experienţa românească în domeniul spaţiilor verzi situate de-a lungul străzilor, bulevardelor căilor ferate şi şoselelor care arată că, spre deosebire de construcţiile inerte biologic, acestea îndeplinesc multiple funcţii printre care putem enumera: decorativă, sanitară, de protecţie a drumurilor şi circulaţiei şi economică.

Funcţia decorativă rezidă în faptul că prin spaţiile verzi, amplasate de-a lungul căilor de circulaţie se realizează unul din principiile de proiectare, anume cel al armoniei, prin corelarea spaţiului artificial cu cel natural, obţinerea unităţii în diversitate etc.

Plantaţiile ce mărginesc străzile şi bulevardele asigură legătura sistemului de spaţii verzi urban  şi periurban; acest fapt apare şi mai evident când în perimetrul construibil se reîntâlnesc unele specii prezente în afara acestuia.

De asemenea prin schimbarea cromatică a frunzelor în diferite sezoane de vegetaţie, bogăţia sau transparenţa coroanei, forma acesteia, speciile lemnoase introduc varietate în uniformitatea construcţiilor limitrofe căilor de circulaţie.

Vegetaţia lemnoasă arborescentă şi arbustivă constituie adevărate ecrane pentru mascarea unor elemente inestetice situate în apropierea căilor de circulaţie. Alteori, dimpotrivă, evidenţiază sporind valoarea artistică a unor construcţii, a obiectivelor turistice etc.

Funcţia sanitară se realizează prin.

-         protejarea pietonilor împotriva insolaţiei;

-         moderarea extremelor temperaturilor diurne;

-         sporirea umidităţii relative a aerului;

-         îmbogăţirea aerului cu oxigen;

-         reducerea bioxidului de carbon rezultat in urma arderii combustibilului;

-         micşorarea vitezei vântului;

-         reţinerea parţială a picăturilor de ploaie, constituind adăpost pentru pietoni;

-         distrugerea unor tipuri de microbi ca urmare a însuşirii speciilor de a elibera fitoncide;

-         diminuarea zgomotelor produse de vehicule;

-         atenuarea trepidaţiilor datorită sistemului radicular bine dezvoltat şi ancorat.

Pe lângă aceste funcţii caracteristice vegetaţiei în general spaţii verzi, amplasate în apropierea căilor de circulaţie, au un rol deosebit de important în realizarea siguranţei circulaţiei şi a confortului optic ca şi de protecţie a taluzurilor, în zone cu relief accidentat.

Realizarea siguranţei circulaţiei şi a confortului optic, cu efecte favorabile asupra evitării accidentelor, se datorează însuşirilor vegetaţiei, folosită în acest scop şi anume:

-         separă diferite categorii de circulaţie: pietonală, velo, vehicule hipo, autovehicule;

-         sporeşte posibilităţile de orientare şi de menţinere a atenţiei conducătorilor de vehicule, îmbunătăţind ghidarea optică, în special noaptea sau pe timp de ceaţă, ploaie, ninsoare;

-         indică traseul drumului datorită arborilor care au înălţimi mai  mari în comparaţie cu indicatorii de circulaţie;

-         permite sesizarea de la distanţă a particularităţilor geometrice ale drumului, în special a punctelor ce prezintă pericol pentru circulaţie cum ar fi curbele, crestele sau concavităţile; spre exemplu plantarea mesteacănului în partea exterioară a unei curbe ajută pe conducătorul auto ca noaptea să vadă din timp curba, deoarece scoarţa albă a trunchiului este foarte bine evidenţiată în lumina farurilor;

-         împiedică efectul de orbire a conducătorilor de vehicule de câtre farurile acelora care vin din sens invers atunci când între benzile de circulaţie ale celor două direcţii se plantează un aliniament de arbuşti;

-         ecranează luminile farurilor pe timp de noapte uşurând ghidajul vehiculelor în curbe şi denivelări;

-         reduce starea de oboseală a conducătorilor de vehicule şi menţine trează atenţia asigurându-le „securitatea psihologică”;

-         reţine vehiculele în cadrul platformei drumului în cazurile extreme de derapaj, mai ales dacă vegetaţia este reprezentată prin specii arbustive cu tulpini numeroase care acţionează ca amortizoare de şoc; faptul că obstacolele solide (îndeosebi arborii) sunt implicate, în mare măsură în accidente rutiere nu trebuie să conducă la concluzia că acestea constituie cauza;

-         măreşte siguranţa circulaţiei prin protecţia contra vântului şi a zăpezii;

-         reduce pericolul căderii pietrelor şi a alunecării terenului în porţiunile cu pante mari;

-         reţine căderile sau alunecările de zăpadă din zonele învecinate cu cote superioare drumului;

-         fixează taluzurile rambleelor sau debleelor împiedicând eroziunea lor.

Prin produsele lor (material lemnos, fructe, frunze, flori) folosite în alimentaţie, farmaceutică, sericicultură, apicultură etc. vegetaţia arborescentă şi arbustivă uneori chiar cea floricolă şi erbacee, îndeplineşte o importantă funcţie economică.

Apreciind că însemnate cantităţi de material lemnos se pot obţine de la speciile plantate în aliniamente de-a lungul şoselelor, nu trebuie să se facă greşeala ca în toate zonele de vegetaţie de la câmpie până la munte să se planteze sute de kilometri numai cu plopi care adeseori neavând asigurate condiţiile conform cerinţelor ecologice nu realizează creşterile scontate şi uneori chiar se usucă; mai mult monotonia multiplelor trasee mărginite exclusiv de această specie devine supărătoare, contribuie la diminuarea atenţiei mărind oboseala conducătorilor auto. Flora noastră spontană cuprinde o gamă largă de arbori cu creştere rapidă, lemn valoros, fructe comestibile, decorativi, puţin pretenţioşi care se pretează excepţional a fi introduşi în aliniamente. În afară de speciile arborescente frecvent folosite se remarcă tot mai mult tendinţa de a introduce arbuşti care măresc eficienţa plantaţiilor împotriva poluării fonice, fizice, chimice în siguranţa circulaţiei şi sporirea efectului decorativ.

La alegerea speciilor folosite în spaţiile verzi de-a lungul străzilor, bulevardelor şi şoselelor se urmăresc următoarele criterii:

-         să prezinte rezistenţă sporită la fum, gaze, praf etc.;

-    perioada de la înfrunzire până la căderea frunzelor să fie cât mai lungă; întregul aparat foliar să se desprindă de lujeri într-un interval foarte scurt pentru ca strângerea şi îndepărtarea lor să nu necesite cheltuieli suplimentare prin revenirea pe o perioadă îndelungată cu lucrări de curăţenie; 

-    fructele sau seminţele diseminate să nu murdărească strada;

-  sistemul radicular să fie profund şi nu superficial; speciile cu înrădăcinare pivotantă, pivotant-trasantă rezistă mai bine la acţiunea vânturilor rezistă mai bine la acţiunea vânturilor puternice şi nu apare pericolul ca rădăcinile să se extindă superficial pe o suprafaţă întinsă, deranjând îmbrăcămintea drumului;

-    să nu prezinte capacitatea de drajonare puternică;

-    să aibă o creştere rapidă;

-    să fie longevive; ca specii floricole sunt preferatele perene;

-   să suporte tăierile în coroană, care, adeseori, apar necesare fie pentru obţinerea unei forme regulate, fie să se menţină la o anumită înălţime spre a nu se deranja reciproc cu liniile aeriene de energie electrică, telefon până la care trebuie să fie o distanţă minimă;

- la speciile arborescente trunchiul trebuie să fie rectiliniu şi să ajungă la înălţimea de 2,5 m;

- coroana să fie piramidală, conică, globuloasă, chiar tabulară ramurile să nu fie pendule, acestea imprimă sentimente de tristeţe, melancolie, predispun la visare, ceea ce are impact asupra psihologiei conducătorilor de autovehicule;

Tabelul nr. 1 Distanţa dintre coroana arborilor şi firele electrice aeriene

(după Instrucţiuni tehnice de proiectare a spaţiilor verzi 1973)

Tensiunea conductorilor electrici aerieni	Distanţa de la conductori la coroana arborilor în plan vertical (m)	Distanţa de la conductori la coroana arborilor în plan lateral (m)
Peste 220 v	2,0	5,0
Până la 220 v (conductori neizolaţi)	2,0	3,0
Până la 220 v (conductori izolaţi)	0,5	1,0

Filofteia Negruţiu - Spaţii verzi, Editura Didactică şi Pedagogică - 1980

Speciile folosite în zona de câmpie, cu numeroase zile însorite şi temperaturi ridicate, să prezinte coroana deasă, care să asigure o umbrire corespunzătoare; acolo unde insolaţia nu este puternică, speciile cu coroană transparentă creează efecte de lumină umbră deosebit de apreciate;

- de-a lungul căilor de circulaţie, pe care trecerea vehiculelor cu viteză predomină, se vor alege specii cu frunze compuse sau simple, de dimensiuni mari, pe străzile pietonale, în apropierea trotuarelor, aspectul decorativ al speciilor poate consta în elementele de detaliu: forma frunzelor, marginea lor, dispunerea nervurilor etc.;

De-a lungul şoselelor sunt indicate următoarele specii: cvercineele, forma fastigiată sau columnară, castanul porcesc, platanul, carpenul, nucul, scoruşul, ulmii, teii, frasinii, paltinii ş.a. Coniferele se pretează mai puţin la această utilizare deoarece sempervirescenţa le imprimă sensibilitate la acţiunea noxelor.

În general se recomandă ca plantaţiile în aliniamente de-a lungul străzilor şi şoselelor să fie făcute cu specii locale, pentru ca vegetaţia nou instalată să se integreze organic străzii, deoarece pe de o parte ele constituie un element important al acesteia, iar pe de altă parte păstrează o anumită legătură cu vegetaţia înconjurătoare.

Arbuştii dispuşi în grupuri sau plantaţii sub formă de garduri vii tunse ori lăsate să crească natural au un rol deosebit în peisajul străzii sau bulevardului. Apărând pietonii împotriva prafului, fumului, gazelor, arbuştii atribuie căilor de circulaţie intimitate şi formează nişe liniştite în care se pot amplasa bănci pentru odihnă de scurtă durată.

În vederea obţinerii unor efecte imediate la plantare se folosesc puieţi de talie mare, în vârstă de 4-5 ani la speciile arbustive şi 7-12 ani la cele arborescente.

Se recomandă ca speciile floricole să se caracterizeze printr-o înălţime uniformă, flori abundente culori vii, perioadă îndelungată de înflorire.

Străzile unui centru populat nu trebuie mărginite în totalitate de vegetaţie pentru a nu se crea un efect monoton. Se apreciază că la câmpie proporţia străzilor cu aliniament de arbori şi arbuşti să fie în jur de 60%. Se vor planta cu prioritate străzile cu orientare est-vest, deoarece trotuarele şi faţadele sunt însorite o mare perioadă din zi.

În regiunea de deal şi munte această cifră este mai mică. Se consideră că spaţiile verzi stradale trebuie să reprezinte 3m² pentru un locuitor. Vegetaţia lemnoasă reprezintă 20-60%, gazonul 35-78a5 iar plantele floricole 2-5%.

Tipul de înverzire de-a lungul străzilor şi bulevardelor este determinat de: lăţimea străzilor, natura transportului şi traficul vehiculelor, intensitatea circulaţiei pietonilor, numărul de etaje ale clădirilor şi caracterul acestora (blocuri, vile, case familiale) destinaţia construcţiilor sistemul de înverzire al cartierului în care se găseşte strada.

Dispunerea speciilor faţă de partea carosabilă, trotuar şi construcţii este diferită. Astfel bulevardele care reprezintă artera urbană cu lăţime mult mai mare în comparaţie cu a străzilor (10, 20 m, chiar mai mult), au benzile de circulaţie au benzile de circulaţie destinate diferitelor vehicule (autobuze, tramvaie, troleibuze, biciclete) sau pietonilor, separate între ele prin fâşii plantate de arbori şi arbuşti, constituite din mai multe rânduri. Uneori, în spaţiile verzi situate de-a lungul bulevardelor se amplasează mici construcţii de exemplu: bănci, statui, bazine decorative, fântâni arteziene, loc de joacă pentru copii, chioşcuri. Bufete, estrade pentru dans, terenuri de sport se amplasează numai când lăţimea fâşiei este suficient de mare.

Când lăţimea străzii este mică şi circulaţia vehiculelor intensă este indicată plantarea arborilor între partea carosabilă şi trotuar, când traficul vehiculelor este redus plantaţiile se pot face de-a lungul faţadelor.

            Distanţa dintre plantaţii şi diferite elemente ale străzii

               După Instrucţiuni de proiectare a spaţiilor verzi 1973

Denumirea dotărilor	Distanţa minimă până la axul trunchiului m arbori	Distanţa minimă până la axul trunchiului m arbuşti
Pereţi cu ferestre	5,0	1,5
Pereţi fără ferestre, garduri	2,0	1,5
Piloni şi stâlpi fără instalaţii subterane de cabluri electrice sau de comunicaţii	1,0	0,5
Cabluri electrice sau telefonice subterane	1,0	1,0
Conducte de alimentare cu apă, conducte termice şi de canalizare	1,5	1,0
Conducte de gaze	1,5	1,5

Când lăţimea străzii este mai mare pentru o bună protecţie a trotuarelor se recomandă folosirea unui şir de arbori de talie joasă sau benzi de arbuşti sau benzi de arbuşti iar în apropierea faţadelor arbori de  talie mare.

Plantaţiile în şiruri se fac pe o fâşie de sol nepavat a cărei lăţime este de 1-1,5 m la arbuşti şi 1,7-4 m la arbori. Pe străzile cu lăţime mică şi circulaţie intensă a pietonilor se admite plantarea arborilor pe suprafaţa pavată cu condiţia ca în jurul trunchiului să se lase o porţiune nepavată de formă pătrată sau circulară cu latura sau diametrul de 1,5-2 m, pentru a permite accesul aerului la rădăcini.

Lăţimea medie a fâşiilor nepavate pentru diferite tipuri de plantaţii pe străzi

După Instrucţiuni de proiectare a spaţiilor verzi 1973

Tipul plantaţiei	Lăţimea maximă	Lăţimea minimă
Plantaţii arborescente pe un  rând Plantaţii arborescente pe două  rânduri Plantaţii arbustive pe un  rând Plantaţii arbustive pe două  rânduri	1,4 2,5 0,75 1	1,7 4 1 1,5

La intersecţii şi la schimbarea direcţiei străzii, vegetaţia nu trebuie să împiedice vizibilitatea conducătorilor auto şi a pietonilor.

Dispunerea exemplarelor este diferită. În general plantaţiile se fac pe ambele părţi ale acostamentului. Această amplasare a vegetaţiei mai ales de prin secolul XV s-a răspândit mult datorită farmecului şi intimităţii pe care o aduce peisajului, creând perspective longitudinale simetrice. Sunt bulevarde şi străzi care permit deschiderea perspectivelor laterale cum sunt cele amenajate în lungul unei ape curgătoare sau stătătoare sau a unui teren situat la cote inferioare. În cazul acesta plantaţiile se fac numai pe o parte a lor.

In cazul in care factorii de decizie vor avea in vedere avantajele utilizarii unor mijloace active biologic pentru implementarea masurilor de siguranta rutiera, utilizand importantul tezaur teoretic si practic acumulat de decenii, (CFR avea un sector de activitate pentru aspectele peisagistice ale institutiei) vom putea afirma ca aplicam in mod specific national dezideratele de siguranta rutiera dar si de creare a unui mediu mai curat si frumos.

Totodata mentionez ca exista o ampla varietate de solutii prin care utilizarea unor specii de arbori si arbusti ar reduce riscul de erodare a zonelor costiere si albiile unor ape curgatoare, amenajari care ar avea avantajul de a fi active din punct de vedere biologic.

Chinese tea

"Specially selected and processed from the finest and tender raw tea leaves"