Stefan
Manea a fost un om care a pretuit natura considerand ca aproape totul poate fi
vindecat de aceasta avutie care e in jurul nostru cu precadere al romanilor. A
fost un accident grav cu arsi cand era director la combinatul chimic din
Giurgiu si de atunci a constatat ce poate uleiul de catina in vindecarea
arsurilor la oameni. A avut amabilitatea sa ne intalnim de cateva ori cand eram
in febra elaborarii tezei de doctorat. Sunt, nu precum ciupercile, dar sunt
destule farmacii Hofigal care ofera ce au realizat cei care au stat si lucrat
in jurul domniei sale, nu a alergat dupa titluri dar a atras in jurul lui
personalitati in domeniul medicinii naturiste. Dumnezeu sa il odihneasca in
pace!
Sea
buckthorn has a great number of personalities in many domains involved in
different aspects of research and production. After 1989 the man who obtained
important results in this domain is the actual director of Hofigal:
Data
şi locul naşterii: 6 iunie 1937, comuna Goicea, jud. Dolj
Cetăţenia: română
1943
- 1951 Şcoala primară (Învăţător Ion Goiceanu) Com. Goicea, jud. Olt
1951
- 1954 Liceul “Fraţii Buzeşti” Craiova, jud. Olt
1954
– 1958 Academia Militară
1958
– 1964 Facultatea de Chimie Industrială Secţia Chimie organică
Institutul Politehnic Bucureşti - curs seral
1958
– 1962 Institutul de Cercetări Chimico-Farmaceutice Bioinginerie şi
biotehnologie
1962
– 1964 Ministerul Industriei Chimice Direcţia generală de Export-Import şi
Cooperare
1964
– 1968 Uzina de Medicamente Bucureşti Şef de uzină
1968
– 1974 Biofarm Bucureşti Director general
1974
– 1975 Ministerul Industriei Chimice Bucureşti Inspector Direcţia de Organizare
1975
– 1988 Combinatul Chimic Giurgiu Director General
1988
– 1990 Consiliul Naţional de Ştiinţă şi Tehnologie Bucureşti Consilier
1990
– 1991 IPROCHIM, Bucureşti Consilier
1990
– 2010 Hofigal Export Import S.A. – Bucureşti Preşedinte / Director General
15 mai 2018 decedat
Ştefan
Manea (Hofigal)
Suntem
ţara cu cel mai bun pământ. Dar nu ştim să-l preţuim!
Cercetarea
şi dezvoltarea nu poţi s-o faci de unul singur
●
Primul produs enzimativ din lume din usturoi, praz şi nap
●
Nu mai produc decât produse pe bază de materie primă pe care mi-o fabric singur
●
Ne-am înfiinţat o întreprindere nouă care se numeşte Aromaplant
●
Ştirul şi napul sunt declarate de ruşi plante de interes naţional pentru
sănătatea poporului
●
Fiecare tip de celulă din plante corespunde uneia din organismul uman ● În
viitorii 40 – 50 de ani, dacă stăpânim enzimele vom stăpâni lumea
-
V-aş ruga să ne spuneţi câteva lucruri legate de modul în care brandul Hofigal
face faţă dificultăţilor cu care se confruntă piaţa românească.
-
Eu pot să spun următorul lucru: că Hofigal în momentul de faţă şi-a creat un
nume mai ales prin activitatea de cercetare. În afară de noi nu mai este nici o
altă firmă şi fac cofinanţări. Eu în fiecare an am avut între 12 şi 14 firme pe
care le-am cofinanţat. Cineva mă întreba, la un moment dat: ai făcut socoteala
câţi bani ai dat la cofinanţare?! Niciodată. Aş fi cumpărat vreo 250
apartamente. Dar nu asta e problema. Problema este că din cercetarea pe care o
facem noi avem foarte multe brevete. Nu există an în care să nu participăm la
concursuri de inventică internaţionale, Bruxelles, Geneva, la Londra, peste tot
şi nu a fost nici un an în care să nu luăm unu, două premii – medalii de aur –
pentru produsele noastre. Peste 80 la sută din produsele pe care le avem sunt
din proprietate privată. Cum am făcut acest lucru? Am luat o serie de oameni cu
experienţă, din Institutul de cercetări chimico farmaceutice, inclusiv oameni
cu care am lucrat înainte şi am avut o politică pe care o am şi acum, pe toţi
care au venit încoace după facultate, i-am obligat să-şi ia doctoratele cu o
temă sau alta din domeniul în care lucrăm şi astfel i-am obligat să se pună la
curent cu tot ce este nou şi să ştie absolut toate noutăţile din domeniu. Şi cu
acest lucru am reuşit să-i determin să facă meserie din pasiune. Nu poţi să
avansezi, fără pasiune. Eu, în momentul de faţă am şi muncitori foarte mulţi
cărora le-am spus să facă pasiune şi, aproape incredibil tineri care au brevete
pe tehnologii cumpărate din afară. V-aş da un singur exemplu: am cumpărat anul
trecut o instalaţie de capsule gelatinoase din China, care se vând şi pe plan
mondial. Ei bine, eu am reuşit cu ei, cu muncitorii şi mecanicii respectivi, ca
aceste capsule gelatinoase intercalând un utilaj – o moară coloidală – să putem
introduce în ele şi produse solide în uleiurile respective. O chestiune pe care
nu o are nimeni pe plan mondial. Este o premieră făcută cu oamenii de aici.
Dar, cu aceşti oameni care sunt de valoare. Am încercat să îi formez să fie ca
o familie. Cercetarea aşa e. Cercetarea şi dezvoltarea nu poţi s-o faci de unul
singur. Am făcut aceste colective pe temele de cercetare pe care le avem cu
statul. Şi avem şi teme internaţionale. De exemplu, o temă foarte interesantă
pe care o avem cu Turcia, cu Iugoslavia, cu Polonia şi Ungaria. O temă despre
care, aparent, poţi să spui: a, ce e aşa de important? E vorba de reziduurile
care cad de pe blănurile animalelor. Acele reziduuri sunt de o valoare
extraordinară dacă ştii să le valorifici. Unele din ele sunt sisteme
enzimatice, altele sunt produse valoroase din toate punctele de vedere.
Am
trecut să dezvoltăm ştiinţe pe care nici măcar nu le-am băgat în programa de
învăţământ. De exemplu, în medicină. La noi, la Medicină nu se învaţă
aromoterapia, enzimologia, gemoterapia. Or am înfiinţat secţie de enzimologie
şi anul acesta am scos primul produs enzimatic recunoscut care rezolvă nişte
treburi cu totul deosebite. Respectiv, rezolvă colesterolul, trigliceridele, tensiunea,
glicemia, produs care nu are nici o toxicitate.
Şi
dacă vă spun materiile prime din care e făcut o să zâmbiţi: usturoi, praz şi
nap! Şi am oameni care sunt interesaţi în mod deosebit să cumpere produsul
pentru că aici toată tehnologia de a obţine aceste enzime are un secret. Sunt
oameni din afară care ar vrea să îl transforme în medicament ca să-l folosească
ei. Şi, de exemplu, sunt două ţări care cumpără produsul de la mine şi se vinde
cu de 14-15 ori preţul pentru că problema… este palpabilă.
Problema
colesterolului: sunt o grămadă de medicamente care au efecte benefice momentan,
dar efecte toxice pe durată lungă, extrem de periculoase. Cercetări făcute acum
de englezi arată că orice medicament luat pentru colesterol este o otravă. Să
vă explic pe scurt: colestorolul este numit de noi bun şi rău. Colesterolul
este fabricat de către ficat 85%. Restul de 15% vine din afară, din grăsimi,
din ce mâncăm. Dacă eu încerc să reduc acest colesterol, cel bun este căruţaşul
care cară prin sânge materiile prime la celule, cel rău care se depune pe vase
este cel din care se formează membranele celulare, noile celule care se nasc.
Şi cantitatea de colesterol pe care eu o am este calculată de partea aia de
creier şi ea este calculată în funcţie de câte celule îţi mor în organism.
Dacă
tu umbli la ficat şi cauţi să rezolvi problemele astea nu faci altceva decât să
îţi accelerezi procesul de îmbătrânire. Adică este o chestie complet nouă pe
plan mondial. În acest mod eu nu umblu pe organ, umblu pe ficat şi îl determin
să fabrice şi noile celule care îi trebuie şi să-mi rămână colesterolul care
este strict necesar. În trei-patru luni de zile am avut oameni care aveau
colesterolul 280 şi au ajuns la 170, în limita strict necesară cu acest produs.
De
asta am spus de enzimologie căci în afară de chinezi, ruşi, americani, în toată
Europa nu mai există nimeni care să producă produse pe bază de enzime. Suntem
singurii „obraznici” dacă vreţi – pentru că aşa mi s-a spus la un congres: ceea
ce vreţi dvs. este obrăznicie. Adică avem această chestiune, avem oameni şi
copii pe care i-am format. Şi îi vom forma în continuare. Şi tineri şi bătrâni.
Avem oameni şi de peste 80 de ani care lucrează, dar iau şi tineri, obligându-i
să înveţe, să facă doctoratul, masteratul, îi oblig să înveţe pentru a duce mai
departe. Asta este una din căile mele de lucru cu care mă menţin cu produse
noi.
Al
doilea lucru pe care l-am considerat strict necesar: eu nu mai produc decât
produse pe bază de materie primă pe care mi-o fabric singur, bio şi ecologică.
Pentru că cercetările de pe plan mondial şi în mod deosebit… aici pot să spun
că ruşii sunt foarte avansaţi chiar faţă de chinezi. Ruşii au cercetări
speciale pentru aşa ceva. Un exemplu vă dau: ruşii au un institut special de
cercetări care se ocupă numai de spirulină. O algă. Dar este alga completă
pentru viaţă. Este alga cu care a plecat Gagarin în Cosmos, hrana pentru
cosmonauţi, hrana pentru cei care lucrează în subteran, este hrana care îţi
asigură absolut tot. Aici am şi un brevet făcut în mod deosebit cu Republica
Moldova, profesorul Şelaru din Chişinău. Şi vreau să vă spun un lucru care nu
ştiu cât se ştie la noi. Pe moldovenii din Republica Moldova noi îi tratăm aşa,
ca pe nişte rude mai sărace, dar sunt mai deştepţi decât noi. Pentru că puţină
lume ştie că fostul imperiu sovietic a vrut să facă arma bacteriologică şi a
făcut toate cercetările la Chişinău şi, de aceea chimia era la cel mai înalt
nivel. Toate ştiinţele naturale, acest centru avea studenţi, la un moment dat,
din peste 120 de oraşe din toate ţările lumii. După revoluţie am făcut, imediat
ce mi s-a permis, o primă întreprindere la Chişinău cu spirulina. Atunci am
brevetat… am şi acum în seră fişa mea. Ruşii, aceşti moldoveni „ai noştri”,
s-au ocupat de cercetarea asta foarte avansată şi partea de bio-chimie m-a
ajutat foarte mult şi pot să spun că nivelul lor ştiinţific era mult peste ce
aveam noi în ţară. Şi am profitat de treaba asta. Cercetarea pe care am făcut-o
cu ei a continuat pe un drum pe care, asta vreau să-l accentuez şi anume ce se
întâmplă cu plantele, cu algele, cu tot ce este verde dacă foloseşti
insecticide, ierbicide.
O
cercetare pe care ei o demonstrează astăzi: au ajuns la nişte treburi practice
deosebite. Armurariul este materia primă pentru silimarină (pentru o mulţime de
utilizări). Silimarina de sinteză este una din cele patru componente.
Silimarina de sinteză are o activitate de 5% faţă de silimarina naturală
formată din toate componentele. Dacă această plantă este crescută cu un azotat
de amoniu, ca îngrăşământ, se transformă şi se obţin nişte aminosilighine
extrem de toxice. Şi dintr-un produs sănătos faci o otravă în toată regula.
Foarte multe din produsele zise naturale compromit calitatea.
Acum
între Turnu-Măgurele şi Alexandria, la Furculeşti ne-am înfiinţat o
întreprindere nouă care se numeşte Aromaplant şi avem peste 300 ha de pământ
unde ne facem culturile, aproape 200 ha sunt transformate în terenuri bio,
autorizate de Ministerul Agriculturii şi internaţional de firma italiană care
se ocupă în toată Europa de aşa ceva.
Aici
iarăşi vă spun despre o cercetare comună cu ruşii. Am găsit o plantă care poate
transforma într-un an un teren otrăvit într-unul bio. Se cheamă ştirul. Ăla pe
care noi nu dăm doi bani pe el şi cu care ţăranul român creştea porcii. Amarand
– denumirea sa din greacă care înseamnă „învinge tot” – este un dar al lui
Dumnezeu care face următoarele chestiuni: poţi să o pui în orice fel de pământ
că nu-ţi iese la suprafaţă decât plantă curată. Dacă vrei să vezi un teren cât
e de bun smulgi un ştir. Dacă rădăcina e dreaptă şi curată atunci e teren bun,
bio, dacă pe rădăcină găseşti nişte negi, alea sunt nişte otrăvuri pe care
ştirul reuşeşte să le scoată şi le izolează.
-
M–am întrebat adeseori dacă vitalitatea extraordinară a buruienilor nu poate
avea o folosinţă concretă.
-
V-aţi întrebat bine. Facem o greşeală imensă că spargem acest tot pe care ni-l
dă natura. Toate plantele au rostul lor – bine aţi spus. E păcat că aşa zisa
ştiinţă modernă – din care am făcut şi eu parte, că am şi eu păcatele mele –
ştirul ăsta mai are o proprietate descoperită de ruşi. La o anumită vârstă
frunza de ştir are o activitate antibiotică atât de puternică încât nu există
comparaţie cu… nici un antibiotic care există la ora actuală. Dar şi lucerna e
net superioară proteinei de carne de pasăre, de vită, conţine toţi acei 8
aminoacizi de care organismul uman are nevoie; al doilea lucru: rădăcina
plantei se duce până la 12 m adâncime în pământ, dacă apa este la 6 m adâncime
nu mai contează dacă a plouat sau nu, dar nu numai atât. Ea scoate la suprafaţă
minerale şi tot ce îi trebuie încât după ea ţăranul român ştia să facă rotirea
culturilor, 4-5 ani de cultură de grâu şi porumb, iar punea lucernă şi astfel
scotea dupa câţiva ani tot ce îi trebuie plantei. O altă treabă despre plante:
cine oare a dat doi bani vreodată pe napi?!
-
Un fel de cartofi….
-
Ei bine, ruşii au demonstrat o treabă, şi anume faptul că porcul care mănâncă
napi nu face artrită. Şi până la 18 – 20 de ani cât trăieşte nu face nici o
boală. Acum, mai nou, s-a descoperit că napul conţine în el o polizaharidă a
fructozei. Anumite tipuri de napi. Că sunt mai multe feluri. Eu am în cercetare
cu ruşii vreo şase tipuri de napi. După cercetări a reieşit că acest produs are
distanţa foarte variabilă între oxidrili. Aceştia încadrează toate metalele
toxice încât dacă iei produse pe bază de napi este exclusă orice boală de
colon. Şi de aceea ştirul şi napul ruşii le-au declarat plante de interes
naţional pentru sănătatea poporului şi au făcut institute de cercetări şi
colaborez cu ei. Cu natura asta e foarte greu. Am fost la un congres zilele
trecute: „Omenire, încotro?” Şi eu le-am spus: lăsaţi cu cometele, cu lovitul…
noi ne autodistrugem singuri. S-au uitat cam ciudat la mine. Am întrebat pe
cineva: de ce sub un nuc nu creşte niciodată troscot sau ştir?
Există
medicina vibraţională. Cel mai teribil detector de minciuni s-a făcut cu
ajutorul plantelor care nu pot să te înşele. Fiecare tip de celulă din plante
corespunde uneia din organismul uman. De exemplu, se cunoaşte din antichitate
că ţăranul român îşi trata flebitele cu castane. Le ţinea 4-5 zile în apă apoi
le sfărâma. Gemoterapia modernă arată că ce? Atunci când făcea treaba asta
începea să germineze castana. Atunci apăreau celulele noi. Ca să se constate
acum, după cercetări foarte multe, că celulele din germenele de castane sunt
identice cu cele din vasele de sânge ale noastre.
Sistemele
de vibraţie ale castanei le percepe organismul, de asta, la ţară, oamenii se
duc şi îmbrăţişează castanul. Sunt vibraţiile care purifică organismul, o
chestie pe care lumea o înţelege foarte greu, dar sunt şi altele… coacăzul are
în frunze nişte componente care seamănă cu cortizonul, dar nu are nici o
toxicitate pentru că organismul uman o acceptă.
Iată,
pădurarii trăiesc în aer curat. Şi toată lumea spune vai, ce bine de ei,
respiră aer curat. Ei bine, ei fac parte din categoria de oameni cu cea mai
scurtă viaţă. Un pădurar care a tăiat un copac până la 1 km se degajă energie
negativă. Noi nu cunoaştem această lume a plantelor. Concluzia: natura trebuie
păstrată ca atare.
Poate
aţi văzut, pe toate produsele Hofigal eu am o lozincă, cuvintele lui Eminescu:
„Natura nu minte niciodată”. Dar Eminescu nu a fost publicat înainte de
Revoluţie pentru filozofia lui: Natura egal Dumnezeu. Natura are soluţii la
toate. Atunci, dreptul meu este de a o lăsa cum este.
-
Aş vrea să vă rog să trecem pe un registru concret. Care sunt ultimele
realizări ale Hofigal?
-
Am făcut această linie nouă de capsule gelatinoase unde facem produse noi,
printre care unul în premieră mondială, care se numeşte LARV Albina. Asta arată
că albina ca atare are foarte multe componente micro şi macro elemente comune
cu ale organismului uman şi are peste 200 enzime comune cu ale organismului
uman. Apilarnilul care se făcea înainte, se lua lăptişorul de matcă se făcea
liofilizare şi îl făcea solid. Dar acesta are 70 la sută apă şi 30 la sută
substanţă uscată. Exact ca şi organismul uman. Ei bine, în momentul când făceai
această uscare distrugeai o grămadă de enzime. E pentru prima dată pe plan
mondial când iau acest lăptişor de matcă, îl bag într-o maşinărie specială, îl
bag în ulei, respectiv Omega 3, alături de spirulină şi îl încapsulez cu toate
proprietăţile lui de la albină. Şi nu înlătur nimic din ceea ce se cheamă de la
matcă. Ei bine, produsul dă nişte rezultate foarte bune.
Cel
mai important lucru pe care l-am constatat: are în el calitatea declanşării
reacţiilor hormonale din organism. Declanşând astea, absolut toate, cancerul
mamar la femei, prostata la bărbaţi este imposibil să se mai poată întâmpla aşa
ceva. Cea mai importantă treabă este că regenerează organismul în totalitate.
Albina este singura care are în larva ei vitamina B12 într-o cantitate încât în
100 mg de larvă de albină se găsesc circa 12-16 centigrame de B12. Sunt
suficiente 6 capsule pe zi ca să asimilezi necesarul zilnic de B12. Al doilea
lucru în larva de albine sunt componente deosebite, dintre care unele cu iod.
Asta are un iod pe care tiroida îl asimilează. Una din realizări.
O
altă realizare: aspirina naturală. Am fost inspirat din poveştile din
copilărie. Pe mine mă fascina atunci ideea că se făceau schimb de roci
valoroase, de aur cu coajă de salcie. La toate luptele tribale fiecare trebuia
să aibă în buzunar dacă se rănea, coajă de salcie ca să mănânce. După cercetări,
salcia are precursorul acidului salicinic, adică salicinol şi acum e demonstrat
că iarăşi enzimele au un rol deosebit. Am fost inspirat de nişte cercetări ale
englezilor, aspirina ca atare a fost gândită să atace orice fel de inflamaţie.
Acum se ştie şi de ce. Dar, aspirina poate face mai mult rău decât bine. Ei
bine, salicinolul s-a dovedit că nu are nici o acţiune secundară. Eu am nişte
rozmarin în cultură, am asociat cu o altă formă de salicinol din rozmarin şi am
făcut salicinolul concentrat, care înlocuieşte aspirina din toate punctele de
vedere. Un lucru foarte important: toate aceste plante din care vrei să faci
produse enzimatice trebuie să le faci fără să depăşeşti temperatura de 40 de
grade, că astfel distrugi enzimele.
O
să scoatem acum ceaiul făcut la rece. Aici am un brevet cu totul deosebit
privind uscarea plantelor – iarăşi premieră mondială. Eu usuc plantele cu
aparatură din Germania şi fac uscarea prin modificarea umidităţii totale şi
marea descoperire constă în faptul că toate bacteriile, chiar şi viruşii, sunt
distruşi. Învelişul viruşilor este din hidrocarburi care rezistă. Dar când
umiditatea a scăzut, ele crapă şi s-a dus bacteria. Acum 4-5 ani când am dat de
această descoperire nu-mi venea să cred că pot să sterilizez o plantă fără să o
aduc la temperatură. Eu prelucrez numai cu 24 de ore înainte de a fi fabricat
produsul pentru că şi aici, la capsulare, eu folosesc aceste blistere şi de
aceea, de exemplu, nu le ambalez în borcane, deoarece orice capsulă care vine
în contact cu umezeala şi cu oxigenul se degradează. Pentru asta am luat
medalia de aur a Calităţii Europene la Oxford acum 2 ani de zile pentru
calitatea produselor Hofigal pentru că aveam nişte produse cu totul deosebite.
Acum voi scoate pe piaţă nişte produse noi pe bază de alfa de care vă spuneam.
Mă irită faptul că la noi în ţară sunt atâţia copii bolnavi. Peste 12 la sută
avem copii bolnavi la un an, doi de viaţă. Cu produsele pe care le poate lua
mama îi poate corecta absolut toate eventualele boli.
-
Care rămâne produsul de bază al Hofigalului?
-
Primul produs se cheamă Redigest. Nu are egal pe plan mondial. Îl consumă nouă
şefi de state. Acest produs, cine învaţă lecţia să-l ia cu regulitate de la
vârsta de 35 de ani. Este o invenţie făcută acum 18 ani la sugestia unui medic
veterinar care mi-a spus: noi semănăm cu păsările foarte mult. Nu încerci să
vezi dacă poti să scoţi un produs din pipota lor? Am constatat că puiul de
găină în perioada de 18 zile până la 36 zile se suprapune identic din punct de
vedere al enzimelor cu omul. Făcând cercetări pe treaba asta am găsit pe
cuticula de pipotă doi noduli: hipofiza şi epifiza. Şi avem şi aceste enzime
care ar trebui fabricate de către organism. Aceste enzime dacă le aduci de
afară…
În
viitorii 40 – 50 de ani dacă stăpânim enzimele vom stăpâni lumea. Dacă vii cu
acest supliment de la vârsta când nu mai poţi face faţă efortului – de la
enzime nu mai faci faţă – poţi să ajungi Norman Walker. Cercetător american,
care la 84 de ani a renunţat la scaun şi a început să facă câţiva km pe jos,
zilnic. Apoi a scris cartea „Întinereşte şi tu” pentru a-i învăţa şi pe alţii
din experienţa lui de viaţă, dar şi ca medic, despre toate descoperirile şi
cercetările sale. A murit la 116 ani. Cu mintea perfect limpede. Acesta spunea:
nu contează să arăţi tânăr, ci să ai minte tânără.
Am
o mâhnire teribilă că la noi în ţară se acceptă OMG-urile. A fost un congres
aici. Spusă de către nemţi în plină şedinţă. Madam Merkel a avut o întâmpinare
teribilă. Stuparii au găsit că matca nu mai depune 1.200 de ouă dacă iei
polenul din OMG-uri, pentru că în primul an scade capacitatea cu 30 la sută, în
anul 2 scade cu 50 la sută şi în anul 3 stupul se stinge. Şi aceşti stupari
s-au dus cu aceste filme, le-au arătat dnei Merkel. Peste câteva zile a dat
decret prin care interzice pe tot teritoriul Germaniei OMG-urile şi firmei
Monsanto să plătească despăgubiri la toţi stuparii. În Europa am rămas singurii
care acceptăm OMG-urile. Rezultatul: 50 la sută din bărbaţii din România nu mai
pot să procreeze. Dar, suntem ţara cu cel mai bogat pământ din lume. Dar nu
ştim să-l preţuim. Dacă am trece la produse bio şi economic ne-am reveni. I-am
spus şi unui ministru: dacă dvs. mâncaţi mămăliga din porumbul cultivat în
pământul pe care aţi acceptat să se cultive porumb modificat genetic în nordul
României, trebuie să mâncaţi 4-5 mămăligi ca să vă asiguraţi micro elementele
necesare. De-aia americanii sunt toţi obezi.
